Ce spun unii tineri întrebați despre stagiul militar voluntar în termen: „De ce nu m-aș duce direct în armată?!”

La 27 de ani, Radu, unul dintre tinerii cu care au stat de vorbă reporterii PressOne, lasă patriotismul la coada valorilor sale: „Dacă ne atacă cineva, Doamne ferește, nu voi avea simțul ăla patriotic de a rămâne aici și să mor. Probabil că o să fug ca un șobolan în altă parte”, spune el. 

Stagiu militar voluntar de patru luni

„Iar dacă ar fi obligatoriu, probabil că aș înfunda pușcăria, pentru că nu l-aș face. Nu o să-mi dau viața pentru alții, niciodată”, mai adaugă tânărul.

Ministerul Apărării Naționale (MApN) a propus un proiect de lege în vara lui 2022 pentru modificarea legii privind „pregătirea populației pentru apărare” prin care se introduce un serviciu „militar voluntar în termen”, adică un stagiu militar de instruire, voluntar, cu durată de aproximativ patru luni. La acest moment, propunerea legislativă a trecut de comisia de apărare și a ajuns la Ministerul Finanțelor. Urmează să intre în Parlament în regim de urgență.

„De ce nu m-aș duce direct în armată, în loc să fac acest curs?”

Recomandări

Cât a costat nesimțirea lui Iohannis

Totuși, unii dintre cei care ar fi eligibili pentru stagiul militar voluntar propus, sunt sceptici: „Dar de ce nu m-aș duce direct în armată, în loc să fac acest curs?”, se întreabă un alt băiat. Crede că într-un timp atât de scurt nu poți fi pregătit corespunzător pentru un război. 

Nici Mara, 20 de ani, studentă la Drept, nu ar aplica la acest program, dar i se pare util pentru cei pasionați: „Atât timp cât este voluntar și se duce cine vrea, cred că e ok. Pentru că dacă nu ești, de exemplu, la o facultate, nu ai studii superioare și nu ai cu ce să-ți ocupi timpul, e o idee foarte bună. Dar dacă ar fi fost impus și obligatoriu pentru toată lumea, atunci nu cred că ar fi fost ok”.

Discuțiile cu privire la armata română au devenit tot mai auzite, din cauza continuării războiului ruso-ucrainean și a unui viitor incert.  

Premierul Marcel Ciolacu a spus despre posibilitatea escaladării conflictului: „Haideți să stăm liniștiți, că România nu va intra în niciun război. Chiar dacă este an electoral, cred că trebuie să fie o linie roșie cu anumite lucruri, cu care ne jucăm și cu care nu ne jucăm”.

30 de ani necesari pentru producerea muniției de care ar fi nevoie

Șefi din alte state văd altfel situația: șeful armatei britanice, generalul Patrick Sanders, a fost printre primii care a declarat că populația civilă ar trebui să se pregătească de un eventual război cu Federația Rusă prin „măsuri pregătitoare”, adică instruirea militară a civililor printr-un program național.

Recomandări

Problema accesului facil la locuințe în România. Vincze Enikő, activistă pentru dreptate locativă: „Gradul de profitabilitate contribuie masiv la creșterea permanentă a prețurilor” | Interviu

Olanda, Polonia și Germania au semnat un acord menit să reducă birocrația pentru deplasarea transfrontalieră rapidă a trupelor şi armamentului de-a lungul unuia dintre principalele coridoare care duc de la Marea Nordului la flancul estic al NATO, în caz de nevoie.

În acest context, Flavius, 37 de ani, crede că Armata Română este „destul de slab pregătită, atât ca armament, ca coordonare, absolut tot, slab din punctul ăsta de vedere. Și totodată nici nu este respectată de cetățenii țării, de lume, în general”.

Generalul Gheorghiță Vlad este conștient de starea în care se află instituția pe care o conduce, spunând că este nevoie de „30 de ani, pentru ca industria națională de apărare să ne poată produce muniția de care avem nevoie”.

Date fiind aceste fapte, Matei, un alt tânăr, își pune speranța în NATO: „Armata noastră nu prea are destulă forță, cum ar fi terestră, din punct de vedere al tancurilor, nici din punct de vedere ale avioanelor, dar este bine că suntem în NATO și ei ne pot apăra într-un fel”.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro