ComenteazăUnu din trei copii din mediul rural nu a reușit să ia peste 5 la Evaluarea Națională. La oraș, doar 10% sunt în această situație. Rezultatele examenului de la final de gimnaziu arată din nou prăpastia rural-urban.
Mihai are 15 ani și se numără printre elevii de la țară care au reușit să obțină note mari la Evaluarea Națională din acest an. În cazul său, fără nicio oră de meditații. La română a luat 9,70, iar la matematică, materia lui preferată, a obținut 9,80. Se aștepta la note mari, mărturisește adolescentul în vârstă de 15 ani, pentru că a muncit din greu tot anul, iar la matematică a exersat singur, acasă, în fiecare zi.
Liceul Tehnologic Fierbinți-Târg a mai avut doi elevi care au luat note peste 9 la Evaluarea Națională. Șapte dintre ei se gândesc să plece, la rândul lor, la oraș. 17% dintre colegii lui Mihai nu au reușit să ia peste 5.
Mihai a fost sprijinit de proiectul Fundației World Vision „Vreau în clasa a 9-a”. Cu o bursă lunară care să ridice puțin presiunea de pe umărul părinților, 93% dintre copiii incluși în acest program s-au înscris la Evaluarea Națională, în contextul în care, la nivel național, 11% au luat decizia dureroasă de a se opri la opt clase.
A învățat la română „prin exercițiu, ca la matematică”
El a prioritizat matematica tocmai pentru că este materia lui preferată și că se poate baza pe logică pentru a o înțelege, mărturisește elevul, într-o conversație cu Școala 9.
„La română, cheia e să înțelegi dedesubturile, pentru că fiecare poveste are un tâlc, o povață, un mesaj. Și poezia mi s-a părut mai grea la început, trebuie să reușești să intri cumva în lumea autorului pentru a-i înțelege mesajul. Exersând, am văzut că pot să înțeleg și textul liric. Dar și aici, prin exercițiu, ca la matematică, dificultățile au început să dispară”, a explicat el.
La câteva zile distanță de stresul cauzat de cele două probe, Mihai se poate detașa și spune, sigur pe el, că subiectele au fost ușoare. „Au fost accesibile pentru orice elev care a învățat materia. Dar și cei care nu s-au pregătit îndeajuns au putut să obțină o notă bună, peste 7. Pe de altă parte, fiindcă subiectele au fost ușoare, eu cred că profesorii corectori au fost mai severi și au respectat cu strictețe baremul tocmai ca să facă o diferențiere între elevi”, explică el.
Încă un hop – admiterea la liceu
După patru ani de gimnaziu, Mihai a încheiat cu media 9,98 și a fost un elev model după toate standardele. Acum, cu media de admitere la liceu de 9,79, speră să intre la Colegiul Național „Iulia Hasdeu”, din București. Mai are o opțiune – Colegiul Național „Mihai Viteazul”, dar i-ar fi mai dificil acolo, pentru că liceul nu are cămin. „Eu fiind din provincie, la 50 km de București, ar fi destul de dificil să fac naveta. Ar fi una dintre cele mai dificile metode pentru mine pentru a continua să învăț”, spune el.
Dacă ar fi să facă naveta, Mihai ar trebui să schimbe mai multe mijloace de transport, ceea ce l-ar costa câteva ore bune din zi. Poate ajunge fie cu un microbuz, fie cu trenul, și apoi să ia metroul sau autobuzul din Gara de Nord.
Serialul „Las Fierbinți” a pus o etichetă negativă satului
Despre „Las Fierbinți”, serialul de comedie difuzat de ProTV, care se filmează în orașul Fierbinți-Târg, compus, pe lângă orașul cu același nume, și din satele Fierbinții de Jos, Fierbinții de Sus și Grecii de Jos, băiatul spune că, din păcate, le-a pus o etichetă negativă localnicilor.
„Acum trei săptămâni, de exemplu, am mers cu tatăl meu în București ca să ne informăm despre admiterea la licee. La unul dintre licee, după ce am întrebat care este procedura și cum pot fi sigur că sunt înscris, următoarea întrebare a fost de unde sunt. Până atunci, personalul a fost destul de primitor. În momentul în care am spus că suntem din provincie și mai ales din localitatea făcută celebră de acest serial, Fierbinți, am simțit schimbarea din tonalitatea vocii”, povestește adolescentul.
Crede că oricum, în general, oamenii îi privesc puțin de sus pe cei din afara Bucureștiului. „Parcă încep să te privească cu superioritate, căci noi venim din provincie și, mai ales, dintr-un loc în care se promovează prostia și delăsarea. Adică nu e cea mai bună etichetă pe care a putut să ne-o ofere un serial. Am văzut că producătorii menționează că serialul este doar un pamflet și că, la bază, satirizează aceste defecte. Însă, în opinia mea, românul de rând percepe locul acela ca fiind definitoriu pentru aspectele prezentate în serial”, explică tânărul.
O viață nouă la oraș
Mihai nu crede că va avea o problemă în a se adapta vieții în marele și aglomeratul București. „Nu am avut eu prea multe tangențe cu orașul, dar nu cred că voi avea vreo problemă în a mă adapta. Eu cred despre mine că sunt deschis și sociabil și că mă voi integra ușor. Dar vă pot spune dacă într-adevăr mi-am găsit locul printre bucureșteni abia după două, trei luni de stat în Capitală”, explică Mihai.
Articolul complet, în Școala 9.