Ce spune Ministerul Mediului despre urșii ținuți ca animale de companie în Arad: „O breșă legislativă pe care o vom rezolva”

„Este o situație din care nu știu cum ieșim la ora actuală, în schimb, pot să recomand colegilor să continuăm eforturile, să mai deschidem un control și să reluăm procedurile, să avem un dialog cu colegii de la ANSVSA și să găsim soluțiile pentru a le crea condiții mai favorabile acestor exemplare”, a declarat pentru Libertatea Robert Szep, secretar de stat în Ministerul Mediului.

Libertatea a prezentat cazul unui bărbat din localitatea Fântânele, județul Arad, care a cumpărat, în 1992, doi urși de la o fostă grădină zoologică din Brașov. Animalele s-au înmulțit, iar Gheorghe Cilan a avut, la un moment dat, șase urși.

Acum mai are două exemplare de urs carpatin: femela de 29 de ani, cumpărată de la grădina zoologică, și un mascul, puiul ei, de 15 ani. Cuștile în care stau au 80-90 de metri pătrați și nu au niciun petic de iarbă. Animalele au dezvoltat deja ticul ursului de cușcă: se învârt în cerc minute întregi.

Este ilegal ca o persoană fizică să dețină animale sălbatice, dar pentru că Gheorghe Cilan a dobândit urșii înainte de modificarea legii în sensul ăsta, urșii nu pot fi confiscați, spun autoritățile de mediu locale.

Recomandări

„Putin a folosit tactica «salamului». Singura opțiune de victorie e ca armata ucraineană să ocupe Moscova și să-l detroneze”, crede filosoful politic american Francis Fukuyama

Ministerul promite modificarea legii

Asociațiile pentru protecția animalelor au încercat de mai multe ori să salveze urșii prin hotărâri judecătorești, însă fără succes. Într-unul dintre dosarele în care instanța i-a dat dreptate lui Gheorghe Cilan, judecătorii s-au bazat pe un raport al DSVSA, care spune că urșii au condiții bune de trai, inclusiv spațiu suficient, cu toate că Garda Națională de Mediu a spus contrariul.

Legea grădinilor zoologice prevede un spațiu minim de 500 de metri pătrați pentru ursul brun.

„Noi de nenumărate ori ne-am asumat și am relocat zeci de exemplare. Ideea e că nu putem trece peste o hotărâre judecătorească. Și există în cazul acesta o hotărâre judecătorească ce îi dă dreptate proprietarului”, explică Nicolae Badea, director controlul biodiversității în Garda Națională de Mediu, pentru Libertatea.

Robert Szep, secretar de stat în Ministerul Mediului, recunoaște că este o situație neobișnuită. El vorbește despre o „breșă” în legislație, care nu acoperă și astfel de cazuri, în care animalele sălbatice sunt în proprietatea unei persoane dinainte de modificarea legislației, la începutul anilor 2000.

Recomandări

LIVETEXT Alegeri prezidențiale și referendum în Republica Moldova. Mesaje false legate de UE trimise pe WhatsApp și alte platforme

Cum legea nu se aplică retroactiv, se are în vedere o altă modificare a ei.

„Aici discuția este că urșii respectivi au fost cumpărați cu acte în regulă, adică au fost achiziționați conform legii de-atunci. Pregătim un set de măsuri, sper ca anul acesta să avem și modificările în acest sens aprobate”, a spus Róbert Szep.

Este, cumva, o breșă pentru că nimeni nu și-a imaginat, la momentul la care s-a făcut legea, că există astfel de exemplare. Sincer, nici noi, până nu ne-am întâlnit cu astfel de spețe, nu ne-am imaginat că există persoane fizice la care să existe specii CITES (tratat prin care sunt protejate zeci de specii de plante și animale, între care și ursul brun, n.r.) în curte.

Robert Szep, secretar de stat în Ministerul Mediului:

Va fi reluat controlul la Arad

Până la modificare legii, autoritățile vor face din nou verificări la familia Cilan, pentru a vedea condițiile în care sunt ținuți urșii.

„Poziția mea este fermă: astfel de exemplare nu au ce căuta la persoane fizice și rog pe calea aceasta Garda de Mediu să se implice mai mult, dacă nu a făcut-o până acum, să dialogheze cu celelalte instituții implicate și să găsească soluții ca viața acelor animale să fie îmbunătățită”, spune Robert Szep.

Schimbarea legislației

Recomandări

Atentat terorist în România comunistă. Cazul exploziei din 1984 de la Sfântu Gheorghe, soldată cu moartea unui copil de 12 ani

Cristian-Remus Papp, expert în carnivore mari la WWF România, spune că astfel de cazuri arată câtă nevoie este de îmbunătățirea legislației.

„Situația este una îngrijorătoare, atât timp cât autoritățile nu au, aparent cel puțin, pârghiile legale să intervină. Mai ales că vorbim de animale sălbatice strict protejate de lege, private de libertate, dar și de spațiu. Și în acest caz particular, după atâția ani de captivitate, cea mai bună soluție ar fi să li se ofere un trai mai bun acestor urși, adică să beneficieze de un spațiu mai mare, amenajat corespunzător. În acest sens, ei ar trebui în mod normal să fie plasați într-un centru specializat de îngrijire a urșilor, cum este cel de la Zărnești”, spune Cristian Papp, expert WWF.

Statul versus ursul brun

Vidul legislativ permite existența unor cazuri particulare, precum cel al lui Baloo sau al urșilor din Arad. Însă statul român are și o problemă de ordin general atunci când vine vorba de gestionarea situației urșilor bruni din România.

Actualul ministru al mediului, Tanczos Barna, declara în 2015, în calitate de senator UDMR, că România are peste 10.000 de urși și cerea reducerea populației acestora la 6.000 de exemplare, afirmând că țara noastră „nu se poate transforma în grădina zoologică a Europei”.

S-au înmulțit cazurile în care urșii coboară în sate sau chiar pe pârtiile de schi, însă nu există un recensământ care să arate clar că avem „prea mulți urși” în România.

Relocările nu sunt o soluție

Secretarul de stat Robert Szep cataloghează drept „rudimentar” managementul speciei de urs brun și crede că relocările nu sunt o soluție. Un urs care a coborât în sate într-o zonă va coborî printre casele oamenilor și în alta, explică el.

Pentru a vedea mai bine asta, ministerul are în plan să achiziționeze colare pe care să le monteze urșilor relocați.

Dacă relocarea se va dovedi în final ineficientă, se poate ajunge la extragerea urșilor care provoacă pagube, afirmă secretarul de stat. Adică la uciderea lor.

Expert WWF: Urșii ajung pe pârtii din vina oamenilor

„Statul ar trebui să investească mult mai mult în gestionarea urșilor, dar și a altor specii de animale sălbatice. Ar trebui investite mai multe resurse, nu doar financiare, ci și umane. Și ar trebui să se gândească serios la implementarea unui set de măsuri practice de prevenire pe termen lung a conflictelor, de îmbunătățire a coexistenței cu specia, dar și de resălbăticire a acesteia”, este de părere Cristian Papp, expert WWF.

Faptul că un urs ajunge pe pârtii sau pe lângă casele oamenilor este tot vina omului, crede Papp. Din cauza deșeurilor, din cauza presiunii pe habitatul speciei, din cauza hrănirii urșilor și nu numai.

Despre mărimea populației de urși discuțiile nu ar trebui să fie atât de aprinse, mai ales dacă s-ar asigura un management și o conservare sănătoasă, în baza unei viziuni mature și împărtășite de toți factorii interesați, pe termen lung.

Cristian Papp, expert WWF:

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro