Ce țări au ajutat cel mai mult Ucraina în prima lună de război? Locul ocupat de România

Cercetătorii de la Institutul Kiel, cu sediul în Germania, au pus cap la cap informații din mai multe surse și au realizat o bază de date, încă în lucru, care cuantifică sprijinul militar, financiar și umanitar oferit Ucrainei de la invazia rusă, de pe 24 februarie până pe 27 martie anul acesta. ONG-ul prezintă donațiile a 31 de state, membre UE plus Canada, Marea Britanie, Japonia și Statele Unite, țări din G7 care nu fac parte și din Uniunea Europeană:. 

În această versiune a bazei de date nu au adunat, însă, informații și despre donațiile private. Dar autorii raportului precizează că, în unele state, contribuțiile private depășesc sprijinul acordat de guverne. 

„Țările mici din Europa de Est sunt deosebit de generoase”

În ce privește donațiile de la guvern, „Statele Unite reprezintă cel mai mare susținător al Ucrainei, urmat de Polonia și de Regatul Unit”, scriu cercetătorii în raportul publicat luna asta. „Legat de procentul din PIB-ul donatorilor, țările mici din Europa de Est sunt deosebit de generoase”, adaugă ei. 

13 miliarde de euro. Aceasta e suma pe care a primit-o Ucraina de la UE și G7 doar în prima lună de la izbucnirea războiului, potrivit cercetărilor institutului.  

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

Autorii fac, de asemenea, distincția între sprijinul militar, umanitar și financiar. Cel militar include toate tipurile de armament, precum și articolele donate armatei ucrainene – de pildă, apă îmbuteliată, benzină și alimente. Ajutorul umanitar se referă la susținerea populației civile, în special cu hrană și medicamente. Iar sprijinul financiar include granturi și împrumuturi oferite guvernului Ucrainei. 

SUA a donat mai mult decât toate cele 30 de state laolaltă

În raportul preliminar, se găsesc și comparații vizavi de sumele pe care le-au oferit țările UE și G7 Guvernului Ucrainei. Numai SUA au donat 7,6 miliarde de euro, pe când ceilalți 30 de donatori occidentali plus instituțiile UE au oferit în total 7,3 miliarde euro. 

„Este frapant că UE oferă un ajutor mai mic decât SUA, în ciuda faptului că este un război european și că UE are o capacitate financiară similară cu cea a SUA”, mai notează cercetătorii.

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

Uniunea Europeană a acordat un sprijin de 6,3 miliarde de euro, care implică: angajamentele bilaterale ale celor 27 de țări UE (2,9 miliarde de euro), cele 1,4 miliarde de euro din partea Comisiei și a Consiliului UE și 2 miliarde de euro din partea Băncii Europene de Investiții. La rândul lor, Canada, Marea Britanie și Japonia, din G7, au acordat 1 miliard de euro. 

România ocupă locul 23 din 31, Slovacia e mai generoasă

La nivel european, Polonia, care a primit cei mai mulți refugiați ucraineni, aproape 3 milioane, scrie BBC, a donat și cea mai mare sumă de bani pentru țara vecină, 963 de milioane de euro. O urmează Regatul Unit al Marii Britanii, cu 721 de milioane de euro; Germania, care a acordat 492 de milioane de euro; Franța, cu un sprijin de 416 milioane de euro, și Italia, cu 260 de milioane de euro. România se află pe locul 23 din 31 – totalul țărilor analizate. 

Raportat la Produsul Intern Brut (PIB), câteva țări din Europa de Est atrag atenția datorită generozității lor. Estonia, Polonia, Lituania și Slovacia sunt primii patru donatori în clasamentul Institutului Kiel. Statele Unite, pe locul șase de data asta, au oferit o asistență în valoare de aproximativ 0,04% din PIB. România, în schimb, a ajuns din nou pe ultimele locuri.   

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

Cercetătorii subliniază că nu pot crea o imagine completă a ajutorului pe care l-au acordat cele 31 de state, pentru că unele guverne au evitat să detalieze sprijinul lor, în special militar, pentru Ucraina, de pildă Finlanda, Franța, Germania, Italia și Spania. Aceștia au analizat, însă, știri, comunicate și declarații de presă ale guvernelor, dar și scurgeri de informații din documente oficiale. 

„În multe cazuri, livrările de arme, după ce au avut loc, devin în cele din urmă publice, ceea ce permite urmărirea lor”, mai adaugă autorii.  

Vezi rezultatele alegerilor prezidențiale – turul 1 și află când este turul al doilea al votului pentru președinție!  

Urmărește-ne pe Google News