Comentează„La noi nu se face așa ceva. Întreruperi (de sarcină, n.r.) nu se fac”, explică la telefon o angajată din secția de obstetrică-ginecologie a Spitalului Municipal Fălticeni, județul Suceava. „Doar dacă încercați la particular”.
Din 2018 încoace, spitalul, care deservește o populație de aproximativ 25.000 de locuitori, nu a mai raportat niciun avort la cerere.
„Puteți încerca și la medicii care sunt la noi la spital… încercați la cabinetele dumnealor private și întrebați. Unde se face, puteți merge”, completează angajata unității sanitare sucevene.
În ultimii ani, ponderea întreruperilor de sarcină la cerere în clinicile și cabinetele private, la nivel național, a crescut de la 33,1% din total în 2017 la peste 47% în 2020, arată datele obținute de colectivul jurnalistic Jurnalul Decretului de la Institutul Național de Sănătate Publică (INSP).
În primul trimestru din 2021, pentru prima dată din 2017 încoace, s-au realizat mai multe întreruperi de sarcină la cerere în unitățile medicale private decât în sistemul public: 2.056 față de 1.598.
O documentare Jurnalul Decretului, realizată în completarea dosarului de presă despre accesul la serviciile medicale de avort la cerere în spitalele de stat, scoate la iveală o simbioză puternică între sistemul privat și cel public din România.
Faptele cercetate dezvăluie o realitate paralelă, în care aceleași cadre medicale care refuză să facă avorturi în sistemul public fac în cabinetele proprii sau în instituții private. Documentarea noastră probează în plus o lipsă de transparență și o problemă de raportare în mediul privat, față de care direcțiile județene de sănătate publică (DSP) ridică neputincioase din umeri.
„Cei de la privat nu vor să raporteze. Nu avem cum să îi constrângem să raporteze. Ei raportează zero avorturi, deși nu are cum să fie zero”, ne-a spus purtătoarea de cuvânt a unei structuri locale de sănătate publică.
Mergem, așadar, pe urmele faptelor.
Avorturile la cerere migrează spre privat
În mediul privat se realizează preponderent avorturi la cerere, fie chirurgicale (chiuretaje), fie medicamentoase. De exemplu, în 2020, dintr-un număr total de 8.655 de avorturi raportate (la nivel național) de clinicile și cabinetele private, 7.339 au fost la cerere, adică aproape 85% din total.
În schimb, în mediul public, avorturile la cerere au reprezentat în ultimii ani aproximativ jumătate din numărul total de întreruperi de sarcină. Ponderea avorturilor la cerere a scăzut și mai mult în 2020, când acestea au ajuns să reprezinte cam o treime din numărul total de întreruperi de sarcină realizate în sistemul public.
Evoluția celor două sectoare e invers proporțională, arată datele colectate. Cu cât mai multe spitale publice refuză să ofere acest serviciu la cerere, ponderea sectorului privat crește. Doar că, întreruperea de sarcină fiind mai costisitoare în mediul privat, acest curs al lucrurilor afectează, în primul rând, femeile cu venituri scăzute, precum și accesul public la astfel de servicii medicale în comunitățile mici.
Prețul pentru un avort chirurgical la cerere, în privat, începe de la 600-700 de lei, conform tarifelor consultate pe site-urile mai multor clinici private, dar poate ajunge și la 1.200 de lei.
Prin comparație, prețurile în spitalele de stat sunt mult mai mici.
- La Spitalul Județean Alexandria, un chiuretaj la cerere, cu anestezie locală, costă 150 de lei.
- La Spitalul Județean Târgu Mureș, prețul este de 100 de lei.
- La Spitalul Județean Zalău, prețul pentru un avort este stabilit la 500 de lei, fiind inclus și costul pentru spitalizarea de o zi.
„Nu este legal în România. Avorturile, doamnă”
Din cei patru medici de obstetrică-ginecologie de la Spitalul Municipal Fălticeni, listați pe site-ul spitalului, care nu fac avorturi la spital, doi dintre ei oferă în prezent sau ofereau până anul trecut servicii de întrerupere de sarcină în cabinete private.
Doctorul Bogdan Grămadă, unul dintre medicii spitalului, a raportat la DSP Suceava, prin cabinetul său privat, întreruperi de sarcină la cerere în fiecare an între 2017 și 2020. Datele ne-au fost furnizate de către DSP Suceava. Anul trecut, a raportat 31 de avorturi la cerere. O cifră relativ mică – și totuși mai mare decât numărul total de avorturi la cerere înregistrat la nivelul tuturor spitalelor de stat din județul Suceava. În dreptul ultimei statistici avem 25 de întreruperi de sarcină la cerere.
Clinica privată Dr. Lungu, unde lucrează medicul Usruf Wajdy, șeful secției de obstetrică-ginecologie a Spitalului Municipal Fălticeni, a raportat către DSP Suceava avorturi la cerere doar în 2018. Însă, sunând la clinica Dr. Lungu, la mijloc de septembrie, am putut să facem o programare la doctorul Usruf Wajdy, în vederea unei întreruperi de sarcină la cerere.
Recepționera ne-a precizat însă că avorturile la cerere nu sunt legale în România.
Redăm dialogul.
– Se poate chiuretaj?
– Da, doar așa. (…) Și inițial trebuie să vă sfătuiți cu domnul doctor, sunt niște pași de urmat. La noi în România nu este legal. Înțelegeți? Dom doctor vine la noi la clinică privată, el vă spune ce e de făcut, probabil o să vă provoace, sunt niște pași de urmat.
-Ce nu este legal?
– Nu este legal în România. Avorturile, doamnă. Nu este legal în România. Dom doctor face, dar sunt niște pași de făcut.
Contactat telefonic în repetate rânduri, doctorul Vlad Alexandru Morariu, managerul Spitalului Municipal Fălticeni, a refuzat să stea de vorbă. Un medic ginecolog al spitalului ne-a spus și el, în mod eronat, că avorturile sunt ilegale în spitalele de stat din România.
Șeful secției de obstetrică-ginecologie, doctorul Usruf Wajdy, confirmă, în cadrul unui dialog telefonic, că nu se fac întreruperi de sarcină la cerere în spital. „Din ce motiv? Religios. Nu face nimeni!”, spune el.
„Numai dacă este ceva terapeutic, probleme cu malformații, dar așa, că nu vrea doamna sarcina respectivă, nu, nu putem. Nu facem”, adaugă, categoric, doctorul.
– Dar dumneavoastră faceți avorturi în privat, la cabinetul Dr. Lungu.
– Așa, și?
– Din ce motiv aici (n.r. – în spitalul public) nu faceți, iar acolo (n.r. – la cabinetul privat) faceți?
– Eu nu am cum să vă dau informație, iar dumneavoastră nu aveți cum să îmi cereți informație mie. Numai cu hârtie specială. Nu îmi spuneți mie de ce fac așa, este viața mea personală și nu pot să vă dau eu informații despre mine, viața mea personală. Dacă lucrez la privat este altceva, aici la stat, noi nu facem.
Ulterior, medicul Usruf a adăugat că face întreruperi de sarcină la clinica privată doar dacă este vorba de avort terapeutic. „Și fac cu pastile, nu fac cu chiuretaj”. Recepționera de la clinica privată unde lucrează ne-a comunicat însă altceva.
„Dumneavoastră mă întrebați pe mine de privat. Ce treabă aveți dumneavoastră cu privatul meu?”, conchide șeful de secție de la Spitalul Municipal Fălticeni.
În Suceava, de 11 ori mai multe avorturi în privat
Sectorul medical privat are o pondere mult mai mare decât cel public când vine vorba de întreruperile de sarcină la cerere la nivelul întregului județ Suceava, arată datele colectate de la INSP.
În 2019, de exemplu, s-au raportat în județ de 11 ori mai multe întreruperi de sarcină realizate în clinici și cabinete private decât în spitalele publice locale: 77 de avorturi la cerere în unitățile de stat și 847 de avorturi la cerere în centrele private.
Un medic care lucrează și la Spitalul Județean de Urgență Suceava (n.r. – unitate în care se fac întreruperi de sarcină) a raportat către DSP Suceava, prin cabinetul său privat, în 2017, 2018 și 2019, mai multe avorturi la cerere decât unitatea sanitară județeană: 251 față de 178.
„Am rămas cu un singur ginecolog”
Spitalul Municipal Câmpulung Moldovenesc, din județul Suceava, nu a raportat niciun avort (la cerere sau medical) din 2017 încoace.
Doctorița Mioara Piticar, singurul medic ginecolog al spitalului, a raportat însă întreruperi de sarcină la cerere prin cabinetul său privat, între 2017 și 2019, arată datele furnizate la solicitarea noastră de DSP Suceava.
„Am rămas cu un singur ginecolog și de ăsta tragem. Are cabinet particular, nu am avut solicitări la spital (n.r. – pentru avorturi), nu de alta. E o doamnă doctor”, explică Adrian Cosinschi, managerul interimar al Spitalului Municipal Câmpulung Moldovenesc.
Spune că încearcă să găsească alți medici specialiști, care să asigure linia de gardă, dar că e „mare criză de medici”.
„Dânsa are un cabinet particular și completează când nu-i. În rest, e mare parte la noi. Avem nevoie. Vine și cu chemări la domiciliu, pentru tot felul de urgențe obstetricale. Noi avem un plan pentru așa ceva (n.r. – avorturi la cerere), avem și tarife stabilite. Dar pe linia asta chiar nu am avut solicitări”, completează managerul.
În Constanța, de 38 de ori mai multe avorturi în cabinetele private
Suceava nu e singurul județ în care unitățile medicale private depășesc sectorul sanitar public în ceea ce privește numărul de întreruperi de sarcină la cerere raportate către direcțiile județene de sănătate publică.
- Ne referim aici la datele privind întreruperile de sarcină la cerere raportate de către spitale publice și unități private către DSP-uri. Acestea trimit, mai departe, datele către INSP. Însă, așa cum vom arăta în continuare, DSP-urile se confruntă cu probleme majore de subraportare din partea clinicilor și cabinetelor private. Multe astfel de unități nu raportează deloc avorturile la cerere. Ceea ce înseamnă că cifrele reale în privința avorturilor la cerere în sectorul privat sunt mai mari decât cele care ajung în statistica națională (folosită de noi în cadrul documentării).
În Bistrița-Năsăud, de exemplu, în 2019 s-au raportat de zece ori mai multe avorturi la cerere în unitățile private decât în sectorul public: 388 față de 38. În 2020, anul pandemiei, toate avorturile la cerere din județ s-au mutat în clinicile și cabinetele particulare, spitalele de stat raportând zero astfel de proceduri (față de 362 realizate la privat).
În județul Brașov, au fost înregistrate în 2018 doar 15 avorturi la cerere în spitalele publice. În schimb, statistica precizează 420 în dreptul cabinetelor particulare, adică de 28 de ori mai multe întreruperi de sarcină la cerere realizate în privat.
În Constanța, decalajul dintre public și privat este și mai mare. În 2017, s-au înregistrat 38 de avorturi la cerere în unitățile sanitare publice, respectiv 1.447 în centrele private. Factorul de multiplicare: 38. El ar putea fi în realitate mult mai mare, în condițiile în care, deși la nivelul județului există 50 de cabinete private de obstetrică-ginecologie, respectiv 52 de societăți medicale cu specialitate obstetrică-ginecologie, doar o singură instituție privată din Constanța raportează că face avorturi la cerere. E vorba de rețeaua privată Euromaterna.
Alte județe în care sectorul privat l-a depășit pe cel public în perioada analizată includ Ilfov, Maramureș, Mehedinți, Sibiu, Teleorman, Tulcea, Vrancea, Neamț, Sălaj, Bistrița-Năsăud, Bihor sau Olt.
În Neamț, în perioada 2017-2021, nu a fost raportat niciun avort la cerere în sistemul public, conform datelor de la DSP Neamț. Ceea ce înseamnă că singurul loc în care poți face avort la cerere în județ e la privat.
Cel mai mare spital din județ, Spitalul Județean din Piatra Neamț, nu face avorturi la cerere de foarte mulți ani. Decizia a fost instituită, oficial, printr-o hotărâre adoptată în vara anului 2015.
Ce opțiuni au femeile din Neamț dacă vor să facă o întrerupere de sarcină?
„Vă adresați la un cabinet privat”
Sunăm la Spitalul Municipal Roman, județul Neamț, solicitând programarea la o întrerupere de sarcină la cerere. Spitalul, care deservește un oraș cu aproximativ 50.000 de locuitori, a raportat 0 avorturi din 2017 încoace, precum toate celelalte spitale din județ.
„Întreruperi de sarcină la noi în spital nu se mai fac. Vă adresați la un cabinet privat. La doamna doctor Trica. Sau unde vreți dumneavoastră. Puteți să mergeți și la Bacău, și la Piatra. În Roman numai dânsa face. Are cabinet lângă spital”, ne spune la telefon un cadru medical.
Doctorița Lenuța Trica, angajată și la Spitalul Roman, nu a raportat, oficial, întreruperi de sarcină la cerere către DSP Neamț, prin cabinetul său privat, în perioada 2019-2021.
Nici Spitalul Orășenesc „Sf. Dimitrie” Târgu Neamț nu a raportat nicio întrerupere de sarcină la cerere către DSP Suceava din 2017 încoace.
„Poate nu au existat solicitări pentru asta”, explică dr. Larisa Cristina Udrea, directorul medical și purtătorul de cuvânt al spitalului.
Avortul la cerere este un serviciu care a fost oferit tot timpul anului, în timpul programului nostru de lucru, în ambulatoriu. Nu au existat doctori care să refuze efectuarea avortului, cel puțin anul precedent.
Dr. Larisa Cristina Udrea:
Aceasta spune că s-au efectuat, la nivelul spitalului, 13 avorturi la cerere, dar toate medicamentoase. „Medicamentele se achiziționează personal de pacientă, iar prețul ecografiei se achită contra cost, 30 de lei”.
Datele acestea nu se reflectă, totuși, în statistica oficială. Directorul medical nu știe să explice de ce.
Sunând la spital, neoficial, mi se indică două posibilități în ceea ce privește efectuarea unui avort la cerere.
„Ori veniți să vă vadă doamna doctor Iovoaia joi, în ambulator, în policlinică, ori mergeți la dânsa la cabinetul particular. Ori o altă variantă, la domnul doctor Dumitrescu, la cabinetul particular. Și dânsul vă poate ajuta”, explică la telefon un cadru medical.
Puținii medici care efectuează avorturi în Neamț sunt blamați
Doctorul Gheorghe Tudose, pensionar, are unul dintre puținele cabinete private care oferă servicii de întrerupere de sarcină la cerere în Piatra Neamț. Și care raportează, riguros, cifrele către DSP Neamț: 346 în 2019, 201 în 2020, 68 în primul trimestru din anul acesta.
La nivelul județului sunt înregistrate 29 de cabinete private de obstetrică-ginecologie, conform DSP Neamț. Doar trei au raportat avorturi la cerere între 2017 și 2019.
„Spitalul are obligația, măcar la femeile cu mulți copii, să le acorde asistența asta medicală. Și nu le-o acordă nicăieri”, spune doctorul Tudose, care a lucrat și el în spitalul județean în trecut.
„Cred că depinde de șeful de secție. La noi trebuia să-i motivezi de ce nu faci (n.r. – avorturi la cerere) și dacă era plauzibil, o scuză pertinentă, numea pe altcineva. Eu cred că au anumite îndatoriri ca spital public”, adaugă doctorul.
M-au ponegrit, dar în ultimă instanță, când au o femeie cu cinci copii și e gravidă, o trimit la mine să o rezolv. Dar acum văd că s-au mai potolit.
Dr. Tudose, 77 de ani:
„Eu mai lucrez așa, că mă forțează pacientele.”
Deși spitalul județean nu oferă acest serviciu, unii medici din spital îl oferă, totuși, în privat. De pildă, unul dintre medicii ginecologi din spital efectuează avorturi în cabinetul privat. Condiția e să nu fie chirurgicale, ci doar medicamentoase – adică, vârsta sarcinii să fie mai mică de opt săptămâni.
„Nu vor domnii doctori să facă avorturi”
Într-o situație similară e și Spitalul Județean din Satu Mare. Deși secția de obstetrică-ginecologie a unității are 12 specialiști, niciunul nu efectuează avorturi la cerere, arată un răspuns oficial al spitalului remis la solicitarea colectivului nostru jurnalistic.
Când sunăm, neoficial, la spitalul public, să întrebăm dacă se poate face o programare pentru un avort la cerere, soluția cabinetului privat este indicată cu prioritate.
„Avort doriți? Atunci, numai domnul doctor Pop vă face, la cabinet. La spital nu se fac avorturi la cerere”, precizează la telefon un cadru medical.
De ce? „Asta nu știu. Că nu vor domnii doctori să facă avorturi. Nu face nimeni avort. Numai la particular”.
În episodul al doilea despre avorturile la privat arătăm cum cabinetele și spitalele private nu raportează întreruperile de sarcină către DSP. Aceștia din urmă se declară „neputincioși” în fața particularilor.
Ce este proiectul Jurnalul Decretului
Jurnalul Decretului își propune să contribuie la un efort public de înțelegere. Intersecțiile pe care le găzduiește subiectul avorturilor la cerere sunt nenumărate. Nicio altă temă de interes general nu stârnește atâtea controverse legale, polemici sociale și dezacorduri deloc cordiale. Și niciuna nu e însoțită de atâta neînțelegere.
Credem că jurnalismul e remediul potrivit. De aceea, Jurnalul Decretului a strâns laolaltă un colectiv de presă format din Vlad Stoicescu și Diana Oncioiu (Dela0.ro), Diana Meseșan (Libertatea) și Octavian Coman (jurnalist freelancer). Cei patru documentează împreună o serie de 12 articole de profunzime despre istoria, prezentul și viitorul acordării sau interzicerii serviciilor de avort la cerere în România.
Campania jurnalistică poate fi urmărită pe www.jurnaluldecretului.ro și este implementată de Centrul pentru Jurnalism Independent, cu sprijinul companiei Essensys Software.