Ce trebuie să facem ca să scăpăm de coronavirus? Sfaturile specialiștilor care s-au luptat cu SARS, MERS și Ebola

Dr. Simon Mardel, consultant în medicină de urgență la Global Health, expert decorat de regina Elisabeta a II-a cu Ordinul Imperiului Britanic, lucra la Organizația Mondială a Sănătății în 2003, când a izbucnit epidemia de SARS (Sindrom Acut Respirator Sever).

“Căpătasem deja experiență în timpul epidemiilor de Ebola, Marburg și febră Lassa și căutam o soluție pentru îmbunătățirea tratamentului, în timp ce încercam să ținem epidemia sub control. În cazul SARS, ca și la Ebola, am constatat că virusul se răspândește foarte ușor în unitățile medicale. Mă tem că și în cazul Covid-19 e la fel”, spune Dr. Simon Mardel.

“În vremuri de criză, personalul medical lucrează sub presiunea timpului. Apoi, intervine și oboseala. Și se sar pași esențiali pentru prevenție. Am văzut o asistentă plângându-și prietena moartă de Ebola și ștergându-și lacrimile cu mânușile folosite când a îngrijit bolnavi; am văzut un medic intervenind în cazul unei asistente afectate de febră Lassa, care nu avea unde să arunce deșeurile medicale rezultate în urma acestei intervenții”, a mai povestit dr. Mardel.

Dacă vrem să ținem sub control răspândirea unui virus atât de agresiv, trebuie să urmăm întocmai protocoalele, mai ales în unitățile spitalicești. Sunt reguli simple și universal acceptate, dar pe care, de obicei, personalul medical le ignoră. Trebuie să fim stricți cu curățenia, cu sterilizarea instrumentarului, cu schimbarea echipamentului, cu manevrarea pacienților infectați.

Dr. Simon Mardel:

Recomandări

Cazul Ferma Dacilor. Un an de la focul devastator care a omorât opt oameni. Laboratorul de expertize criminalistice a identificat cauzele incendiului

Dr. Oliver Johnson de la Kings College, Londra, se afla într-un spital din Freetown, Sierra Leone, în 2014, când a izbucnit epidemia de Ebola. Lucra, alături de o echipă mică de experți în sănătate, la îmbunătățirea sistemului medical din micul stat african.

“În primele luni, aproape tot personalul medical din spital s-a îmbolnăvit și a murit. Încă mă bântuie imaginea unora dintre medici și asistente. Atunci, la debutul epidemiei, oficialii au crezut că e cel mai bine să minimalizeze gravitatea situației, ca să nu sperie populația. Intenția a fost bună, dar a avut urmări dezastruoase. Lumea s-a trezit nepregătită în lupta cu un dușman teribil”, a declarat dr. Oliver Johnson.

Abordarea de acum e corectă, deși, uneori, poate părea prăpăstioasă, exagerată. Mai bine previi lumea, îi comunici datele corecte și o pui în gardă pentru ce ar putea urma. E necesar ca oficialii din sănătate să fie în permanență în legătură cu populația. Și e mare nevoie de organizare.

Dr. Oliver Johnson:

Prof. David Heymann, epidemiolog, specialist în boli infecțioase la Școala de Igienă și Boli Tropicale din Londra, era șeful Direcției de Sănătate Publică din Marea Britanie în 2012, când un bărbat care se întorsese la Londra din Orientul Mijlociu a ajuns la spital cu o infecție respiratorie severă.

Recomandări

Edith Alibec, despre ce înseamnă să fii actriță independentă: „M-am apucat să fac proiectul și am început să bat la uși”

După analizele genetice, avea să se dovedească primul caz de MERS (Middle East Respiratory Syndrome) din Regatul Unit. MERS este o infecție respiratorie generată de un coronavirus transmis de cămile la oameni.

Izolarea este cheia!

Prof. David Heymann:

Pacientul a fost izolat imediat și nu a transmit boala nimănui.

Din 2012 până azi, în Anglia au mai fost raportate 5 cazuri de MERS, dar niciunul nu a generat o epidemie, pentru că imediat după diagnosticare, pacienții au fost izolați.

Urmărește-ne pe Google News