ComenteazăStatisticile spun că, în marea lor majoritate, avalanșele cu victime umane (exceptând, desigur, catastrofele naturale) au fost declanșate chiar de oameni, adică, chiar de victime.
Respectă avertismentele salvamontiștilor!
Pentru a evita o astfel de catastrofă, există o singură cale sigură: să n-o cauți, să n-o declanșezi. Fie că schiezi, fie că faci o drumeție pe munte, în primul rând, respectă cu sfințenie avertismentele salvamontiștilor și indicatoarele turistice („traseu închis”, „pericol de avalanșă” etc). Salvamontiștii adaptează, permanent, indicatoarele la starea vremii, la grosimea stratului de zăpadă ș.a.m.d., avertizând asupra pericolelor de avalanșă.
Nu ieși de pe pârtia amenajată!
Principalele cauze ale producerii avalanșelor sunt încălzirea bruscă a vremii, ploaia, vântul și moina. Și zăpada nou- depusă, fără aderență cu stratul mai vechi, stabilizat și înghețat, poate aluneca cu ușurință. În zonele unde s-au format depozite însemnate de zăpadă, există riscul declanșării avalanșelor, atât spontan, cât și provocate. Așadar, dacă mergi în drumeție, nu te aventura pe traseele închise sau nemarcate, iar dacă schiezi, nu părăsi pârtia amenajată. Este singurul loc sigur.
Nu intra în panică și nu acționa haotic!
Iată și câteva sfaturi culese din „manualul vânătorilor de munte” pentru a proceda corect dacă ești susprins de o avalanșă. În primul rând, încearcă să-ți păstrezi calmul, nu intra în panică și nu acționa haotic. Dacă ești pe schiuri, nu încerca să scapi printr-o coborâre directă, cu o viteză superioară torentului. E puțin probabil că o să reușești. Oricare ar fi consistența zăpezii sau condițiile de declanșare, la început stratul alunecă cu o viteză mai mică, apoi din ce în ce mai mare. În acest timp, încă te poți menține la suprafață. Dar, atenție! Trebuie să-ți desfaci sau să-ți tai rapid legăturile de la schiuri sau de la rachetele pentru zăpadă. Din cauza frecării stratului de deasupra cu baza sa, mișcarea de alunecare a zăpezii se transformă într-o miscare de rostogolire, ceea ce face sa-ți pierzi echilibrul și să fii tras către interior. Acum trebuie să intervină sângele rece, dar și priceperea: prin mișcări energice, de „înot”, trebuie să lupți pentru a te menține la suprafață sau pentru a ieși către marginea torentului. Dacă avalanșa este formată din zapadă „prăfuită”, apare imediat pericolul de asfixiere. În acest caz, trebuie să-ți acoperi nasul și gura, cu fularul sau cu o batistă. În momentul în care avalanșa se oprește, încearcă să te eliberezi prin mișcarea brațelor deasupra capului.
Cum se acordă primul ajutor celor surprinși de avalanșă
Iată și câteva sfaturi ale specialiștilor cu privire la modul în care se acordă primul ajutor celor surprinși de valanșă. La început, se eliberează rapid și complet capul accidentatului și se curăță gura și nasul de zapadă, apă, pietre sau noroi. Apoi, se eliberează întregul corp și se transportă într-un loc sigur. Daca nu și-a pierdut cunostința, se protejează împotriva frigului cu ajutorul unui echipament uscat, eventual al unei băuturi calde. Se examinează și i se acordă primul ajutor în caz de rănire. La evacuare, accidentatul se întinde pe o parte sau pe burtă, pentru a evita pericolul de sufocare prin vomitare (dacă vomită, trebuie întors imediat pe burtă). Dacă accidentatul nu mai dă semne de viață (oprirea respirației și a pulsului), se eliberează rapid căile respiratorii, se efectuează respirația artificială, aplicînd procedeul „gură la gură” și „gură la nas”, se masează pieptul în dreptul inimii, se iau măsuri de protejare a corpului împotriva frigului. Se continuă respirația artificială până în momentul în care accidentatul își revine sau pînă cînd sosește un medic la fața locului.