Ce urmează în conflictul Iohannis-Dăncilă: Sezizarea CCR, plângere penală sau declanșarea unui referendum, printre scenarii

Blocaj în colaborarea instituțională președinte-premier

În acest moment, între președintele Klaus Iohannis și premierul Viorica Dăncilă s-a produs o ruptură, ceea ce înseamnă că nu mai este posibilă nici măcar acea ”colaborare instituțională” despre care premierul vorbea în momentul în care era întrebată despre relația Guvernului cu președintele. Șeful statului a anunțat, vineri, că îi retrage încrederea premierului Viorica Dăncilă și îi cere demisia din funcție.

„Au trecut trei luni de când Guvernul a fost investit. Domna Dăncilă nu face față poziției de prim-ministru al României și transformă Guvernul într-o vulnerabilitate pentru România. De aceea, solicit public demisia doamnei Dăncilă din funcția de prim-ministru al României”, a declarat președintele Klaus Iohannis.

Premierul Viorica Dăncilă a anunțat că nu demisionează și că s-a simțit jignită de aprecierile și modul de jignire al președintelui. 

„Categoric nu îmi dau demisia. Atâta timp cât am sprijinul coaliției de guvernare. Declarația președintelui nu își avea rostul acum și cred că acest mod de lucru poate duce la o slăbire a încrederii pe plan extern.  Aprecierile și modul de exprimare al președintelui m-au jignit și de aceea nu am mers azi la Cotroceni”, a declarat Viorica Dăncilă, la România TV.

Recomandări

Elena Lasconi, interviu integral la 55 de întrebări – powered by Libertatea: „Muncim și tot săraci suntem” | EXCLUSIV

În ce condiții poate sesiza președintele Klaus Iohannis Curtea Constituțională; Riscă Viorica Dăncilă un dosar penal?

O primă variantă pe care președintele ar putea să o utilizeze, în conflictul declanșat între cele două puteri, Președinția și Guvernul, pe tema mutării Ambasadei României din Israel și medierea Executiv-BNR, ar putea fi sesizarea Curții Constituționale, privind un posibil conflict constituțional între instituțiile statului.

Potrivit unor surse politice, acest demers ar putea fi demarat doar în cazul în care președintele ar primi Memorandumul pentru relocarea Ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim. În acest moment, acest document nu este public, iar Guvernul afirmă că este vorba despre un act cu caracter secret.

Despre acest aspect al documentului secret a vorbit și președintele Klaus Iohannis, după ce i-a cerut public premierului Viorica Dăncilă demisia din funcție.

”Săptămâna trecută, în Guvern s-a discutat un document secret, un memorandum secret pe politică externă. Asta a fost o mare greşeală, fiindcă în chestiuni de politică externă, dacă vorbim de documente secrete, care evident sunt sensibile, altfel nu ar avea de ce să fie secrete, trebuia să fie consultat preşedintele, lucru care nu s-a întâmplat. În Constituţie, în toate deciziile CCR, în practica politică din România se statuează şi se ştie că este nevoie, în interesul României, nu în interesul altcuiva, de o consultare instituţională între premier şi preşedinte, că este nevoie, în interesul României, nu în interesul cuiva particular, ca autorităţile publice să colaboreze loial”, a afirmat  Klaus Iohannis, vineri, la Cotroceni.

Recomandări

Ultimatum de 24 de ore pentru Putin: „Ori oprește agresiunea, ori le dau ucrainenilor rachete Taurus să atace Rusia”, anunță Friedrich Merz, favoritul la postul de cancelar al Germaniei

O altă variantă ar fi depunerea de către președintele României a unei plângeri penale care să o vizeze pe Viorica Dăncilă.

Dacă Guvernul răspunde politic numai în fața Parlamentului, ca urmare a votului de încredere acordat de către acesta cu prilejul învestiturii și poate fi dat jos prin moțiune de cenzură, în Parlament, membrii Executivului pot răspunde și civil, pentru deciziile lor. Iar premierul Viorica Dăncilă este membru al Executivului. În plus, nu este apărată de imunitatea parlamentară, ea nefiind membru al Parlamentului.

Articolul 5 din Legea răspunderii ministeriale precizează că, pe lângă răspunderea politică, membrii Guvernului pot răspunde și civil, contravențional, disciplinar sau penal, după caz, potrivit dreptului comun din aceste materii, în măsura în care prezenta lege nu cuprinde dispoziții derogatorii.

La articolul 8 din legea se precizează, la alineatul b, următorul lucru: Constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 12 ani următoarele fapte săvârșite de membrii Guvernului în exercițiul funcției lor: ”prezentarea, cu rea-credință, de date inexacte Parlamentului sau Președintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârșirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului”.

Recomandări

Filmul intervenției medicale în cazul lui Silviu Prigoană, prezentat pas cu pas de DSU: „Au efectuat fără oprire manevrele de resuscitare”

Răspunderea penală este personală și ea privește pe fiecare membru al Guvernului în parte, pentru faptele comise în exercitarea funcției sale, astfel că premierul, în calitate de mebru al Executivului, este răspunzătoare pentru actele semnate, inclusiv un posibil Memorandum care stabilește o direcție în materie de politică externă contrară tratatelor semnate de țara noastră și a deciziei Uniunii Europene.

În exercitarea dreptului de a cere urmărirea penală a unui membru al Guvernului, Președintele României, la propunerea comisiei speciale instituite pentru analiza sesizărilor cu privire la săvârșirea unei infracțiuni în exercițiul funcției de către membrii Guvernului, adresează ministrului justiției o cerere în acest scop, pentru a proceda potrivit legii, mai spune legea răspunderii ministeriale.

Referendumul, o altă armă a președintelui; Coaliția PSD-ALDE ar putea răspunde cu declanșarea procedurii de suspendare a șefului statului

Declanșarea unui referendum pe teme de intere național este o altă prerogativă a șefului statului, în acest conflict. Președintele a anunțat deja, în 2017, în urma scandalului legat de ordonanța 13.

Președintele Klaus Iohannis a anunțat la Palatul Cotroceni că va iniția un referendum pentru grațiere și modificările la Codul Penal, în urma protestelor legate de cele două Ordonanțe ale Ministerului Justiției.

Proiectul a rămas până la finalul anului în stand-by, șeful statului declarând, într-o întâlnire informală, că nu este ”singurul as” pe care îl are, în contextul modificărilor aduse legilor justiției și Codurilor penale.

Cum ar putea reacționa coaliția PSD-ALDE la aceste demers: cu declanșarea procedurii de demitere a șefului statului. Acest aspect presupune și un referendum în care românii vor fi puși să se exprime în privința demiterii președintelui. Iar acest referendum ar putea să aibă loc în contextul referendumului pentru familia tradițională, prin cxare românii vor fi puși să se exprime dacă sunt de acord cu modificarea Constituției, în privința definiției familiei ca uniune între un bărbat și o femeie.

Cu toate acestea, referendumul pentru familia tradițională ar putea întârzia, deși PSD își propusese să fie organizat în prima parte a acestui an. Și asta pentru că legea referendumului, prin care Puterea i-a luat președintelui atribuțiile în privința acestei demers, va fi atacată la CCR de către șeful statului, după cum a anunțat, recent. În acest context, și inițiativa cetățenească de modificare a Constituției rămâne blocată în Senat.

Citește și: Primele fructe și legume românești ajung pe piață cu întârziere și mai scumpe, spun fermierii

Urmărește-ne pe Google News