ComenteazăCuprins:
Președintele Rusiei Vladimir Putin a semnat luni seară decretul pentru recunoașterea independenței autoproclamatelor republici separatiste ucrainene Donețk și Luhansk, anunțând că nu mai dă nicio șansă procesului de pace din regiune și aruncând toată vina pe Kiev și pe susținătorii occidentali ai acestuia.
Mutarea fusese cerută de Duma de Stat, de liderii separatiști și luni, de oficialii Consiliului de Securitate al Rusiei, într-o scenetă atent coregrafiată.
În decretul semnat, Putin a cerut și trimiterea trupelor de menținere a păcii, un pas care aduce un război cu Ucraina mai aproape de realitate.
Nu știm deocamdată ce măsură va lua în continuare Putin, dar liderul de la Kremlin a avertizat luni Kievul să se oprească de la folosirea forței împotriva separatiștilor, în caz contrar considerându-l responsabil pentru „baia de sânge” care va urma. Rusia a acuzat în ultimele zile un atac violent al Kievului în Donbas, acuzație negată repetat de autoritățile ucrainene.
Este neclar deocamdată dacă trupele de menținere a păcii vor încerca să securizeze teritoriile controlate în prezent de separatiști sau întreaga zonă revendicată, care include orașe și sate locuite și controlate de ucraineni.
La nivel internațional, statutul celor două teritorii separatiste nu se va schimba, deși cel mai probabil, unele țări aliate cu Rusia vor alege să îi urmeze exemplul. Poziția Chinei va fi așteptată cu interes.
Oficialii occidentali au condamnat deja decizia lui Putin. Premierul britanic Boris Johnson a catalogat-o drept „o încălcare flagrantă a legislației internaționale și a suveranității și integrității Ucrainei”. Atât el, cât și oficialii UE și Casa Albă au semnalat că sunt pregătiți să impună sancțiuni Rusiei, dar rămâne de văzut cât de dure vor fi acestea.
Ce sunt mai exact republicile separatiste Donețk și Luhansk?
Cele două teritorii sunt controlate din 2014 de guverne separatiste susținute puternic de Rusia.
Din 2014, Donețk și Luhansk, aflate în regiunea Donbas, au fost în conflict cu Kievul, care se referă la ele ca la „teritorii temporar ocupate”, așa cum se referă și la Crimeea, între timp anexată de Rusia.
Cele două teritorii au primit sprijin militar și financiar din partea Moscovei încă din 2014, când și-au declarat independența nerecunoscută, până acum, de nimeni.
Zona totală ocupată din Donbas este de 18.000 de kilometri pătrați. Un raport ONU din 2016 estimează populația din cele două regiuni la 2,7 milioane de locuitori, majoritatea rusofoni. Alți 1,6 milioane de oameni au fost nevoiți să își părăsească locuințele.
Peste 600.000 de oameni au primit pașapoarte rusești și sunt deci cetățeni ai Rusiei. În ciuda acestui fapt, scrie The Guardian, mulți ruși nu au o mare afinitate cu regiunea.
În vreme ce rușii obișnuiți consideră Crimeea o parte a istoriei lor, iar flota Rusiei de la Marea Neagră are sediul acolo, puține lucruri îi leagă de estul Ucrainei. Asta ar putea aduce niște probleme suplimentare Moscovei, mai ales că de acum, Rusia va rămâne în mod ferm responsabilă economic față de oamenii din cele două republici.
Un proces de pace eșuat
Până acum, soluția principală urmărită pentru rezolvarea statutului celor două teritorii separatiste a fost cea a acordurilor de la Minsk, semnate în 2014 și 2015, după două înfrângeri majore ale Ucrainei în Donbas.
Cele două acorduri aveau rolul de a stopa războiul și de a menține pacea și stabilitatea în regiune, reglementând în același timp statutul zonelor separatiste Donețk și Lugansk.
Documentele prevedeau printre altele că Ucraina trebuie să adopte o lege care să acorde un „statut special” celor două regiuni. Acest statut ar fi trebuit să stabilească o autonomie sporită, pentru Donețk și Lugansk. Statutul special ar fi trebuit inclus în Constituția țării.
Pentru Ucraina, acordarea autonomiei sporite ar fi reprezentat o dublă problemă. În interpretarea Rusiei, autonomia sporită includea un drept de veto al acestor regiuni separatiste în privința politicii Kievului, inclusiv a celei externe, inclusiv în privința aderării la UE și NATO.
În acest fel, Ucraina ar fi rămas practic etern în sfera de influență a Moscovei. Motiv pentru care Kievul a făcut tot posibilul să amâne implementarea acordurilor.
Multe au ținut și de opinia publică. Autonomia Donbasului ocupat era văzută de mulți ucraineni drept o predare în fața Rusiei. Potrivit unui sondaj din februarie 2020, 62% dintre ucraineni se opuneau instituirii acestui statut special în Constituția țării.
Luni, când a semnat decretul de recunoaștere a republicilor, Putin a decis că nu mai are ce să aștepte de la procesul de pace.
Ce urmează
Într-o discuție cu Libertatea, Serghei Solodki, fost jurnalist ucrainean, în prezent director adjunct al think-tank-ului New Europe Center, a explicat săptămâna trecută că recunoașterea teritoriilor separatiste ar simboliza ceea ce toată lumea vede deja.
„Rusia a fost în spatele tuturor mișcărilor din teritoriile ocupate de la bun început. Rusia ar legaliza ceea ce a realizat deja, de facto. 600.000 de oameni din teritoriile ocupate au pașapoarte rusești, rubla rusească este principala monedă acolo. Rusia controlează teritoriile din punct de vedere militar”, a explicat el.
„Dacă Rusia legitimizează teritoriile ocupate, asta va duce la moartea evidentă a negocierilor în acest conflict. Evident, asta nu va însemna că Rusia își va opri comportamentul agresiv față de Ucraina, deoarece Rusia nu este interesată doar de o mică bucată din Donbas, ci de cel puțin jumătate de țară”, a completat el.
Într-adevăr, recunoașterea celor două republici separatiste poate fi doar un pas pentru un parcurs mai lung al Rusiei.
Putin a ordonat deja trupelor ruse să intervină în Donețk și Luhansk pentru protejarea cetățenilor ruși din cele două teritorii.
Multe depind și de ce teritoriu vor revendica republicile separatiste. Fostul ministru ucrainean al apărării Andrii Zagorodniuk a explicat că orice încercare a Rusiei de a extinde teritoriul controlat de separatiști ar putea duce la război în toată regula cu Ucraina.
Granițele istorice ale celor două regiuni includ un teritoriu mai mare decât cel controlat acum de separatiști. Printre orașele-cheie care sunt controlate acum de Kiev se află Mariupol, port strategic la Marea Azov, sau Kramatorsk, unde armata ucraineană are comandamentul de est.
„Acele regiuni sunt orașe normale, unde oamenii duc vieți obișnuite. Orice tentativă de a ocupa acele zone va fi o agresiune directă și violentă asupra Ucrainei. Asta ar însemna război”, a spus Zagorodniuk, citat de The Guardian.
„Ucraina are multe arme acolo și nu va ceda așa ușor. Și de ce am face-o?”, a completat acesta.
Unii comentatori cred că decizia lui Putin înseamnă că scopul său militar imediat este pe regiunea Donbas, nu pe întreaga țară. Dar Michael Kofman, expert pe tema capabilității militare a Rusiei, a speculat că acesta ar fi de fapt doar un pas al operațiunii militare mai vaste, care nu se va limita la Donbas, scrie Axios.
Alți observatori au speculat că independența celor două regiuni ar putea fi urmată ulterior de o încorporare în Rusia. Rămâne de văzut dacă acest lucru se va întâmpla.
Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre criza ucraineană și conflictul Rusia-Ucraina