Comisia Europeană a fost votată miercuri, cu o lună întârziere, în Parlamentul European, iar crizele potențiale care îi stau în față sunt numeroase.
”Succesul noii Comisii Europene și capacitatea de a-și reveni de pe urma controverselor care au apărut în procesul de formare vor depinde, în primul rând, de modul în care noua Președintă Ursula von der Leyen va gestiona așteptările statelor membre și își va construi un profil politic propriu, separat de naționalitatea sa”, spune analistul Radu Magdin, care observă că poziționările la nivelul statelor membre sunt adesea divergente, mai ales pe dosare cheie, cum sunt relațiile cu China, capacitatea de apărare, extinderea UE, migrația și chiar viitorul zonei euro.
”De aceea, o primă așteptare pe care o putem formula „din jumătatea estică” este creșterea gradului de consens la nivelul UE, proces în care să se țină seama și de specificul sau interesele noastre proprii”, adaugă analistul.
Factorul SUA în relațiile din interiorul UE
”Relațiile Comisiei cu statele membre, îndeosebi cu statele din regiunea noastră, vor reprezenta cu siguranță un capitol dificil, cu atât mai mult cu cât centrul și estul Europei țin foarte mult la relațiile cu SUA, în special din perspectiva apărării, și sunt mai deschise la concesii în relațiile cu China.
Asemenea paradoxuri, pe lângă unele deziderate neîndeplinite (aderarea la spațiul Schengen, integrarea în zona euro), complică fundamental modul în care noua Comisie va gestiona așteptările tuturor capitalelor, dar și ideea impunerii unei viziuni Franco-Germane asupra viitorului Uniunii Europene”, spune Magdin.
Ce trebuie să aștepte România de la Comisia Europeană
Pentru România, crede analistul, obiectivele imediate trebuie să fie clare și bine definite.
”Pe scurt, trebuie să știm ce vrem, cum vrem și când vrem, dar să ne și raportăm corect la criteriile impuse. Ca exemplu, aderarea la zona euro pare tot mai îndepărtată în condițiile economice actuale, ceea ce înseamnă că trebuie să suplimentăm eforturile”, spune Magdin.
La fel și în cazul obiectivului de aderare la spațiul Schengen sau ridicarea MCV-ului. În esență, Comisia Europeană îți dă, dar nu îți bagă și în sac, oricât de mult ar ține la eficiența germană.
Radu Magdin, analist:
Principala provocare a UE: un consens pe dosarele cruciale
Ciclul pe care UE îl începe cu noile instituții nu se anunță unul simplu, în contextul dosarelor spinoase care trebuie rezolvate – migrație, politica de extindere, relația cu Rusia și cu SUA, o posibilă criză la orizont – în contextul naționalismului și al euroscepticismului, al Brexitului, al apropiatei plecări a cancelarului Germaniei și a relației ceva mai complicate dintre Franța și Germania.
Radu Magdin oferă ceva mai mult optimism în acest sens. Și enunță provocarea principală.
”Nu m-aș grăbi să pun la îndoială funcționarea motorului franco-german și capacitatea sa de tura anumite teme la maxim. Pe final de mandat, cancelarul german se pregătește să lase o moștenire proprie, la care Franța contribuie prin ambiție și energie. Aceste lucruri se vor clarifica în contextul dezbaterilor privind viitorul UE, dar și pe timpul președinției germane de anul viitor”, spune analistul.
”Provocarea principală”, crede Magdin, ”va fi generarea de consens, atât pe termen scurt cât și în perspectiva următorilor ani”.
”În plus, este cheie să vedem o prioritizare și ambiții mai clare pe problemele actuale, ținând cont de specificul fiecăreia. Pe niciunul dintre dosarele menționate – migrație, extindere, Rusia și SUA, China, riscul de recesiune – nu există soluții imediate, însă de-sincronizarea dintre capitalele europene adaugă probleme suplimentare”, spune analistul.
De asemenea, pe baza problemelor existente, este utilă o discuție despre reformarea Uniunii Europene și a proiectului european în sine, pentru a se regăsi în acest proiect toate statele cu înclinații eurosceptice.
Radu Magdin, analist:
Bruxelles-ul are așteptări de la București
Referitor la rolul României în UE, analistul are o serie de așteptări bine definite. Dar și realism.
”În primul rând, trebuie să readucem UE în dezbaterea internă, nu din perspectiva organismului de control, al părintelui care intră peste noi și ne ceartă din când în când, ci din punct de vedere practic”, spune Magdin.
”Este evident că Bruxelles-ul are așteptări constructive de la București și că este necesar un narativ realist și rezonabil pe tema aceasta. România trebuie în primul rând să-și asume un grad de maturitate mai mare față de UE și de toți partenerii externi în general, să-și stabilească obiective clare la nivel politic și instituțional”, adaugă analistul.
Nu cred că suntem pe deplin pregătiți pentru etapa aceasta, dar trebuie să tindem activ către o politică de nivel european și să ne asumăm marile dosare menționate anterior ca proiecte de țară, așa cum a fost însăși integrarea europeană.
Radu Magdin, analist: