Ce vor talibanii după preluarea puterii. Discursul oficial vs realitatea descrisă de afgani: „Trebuie să pleci capul, dacă vrei să trăiești”

Duminică dimineață, talibanii au ocupat capitala Kabul. Președintele Afganistanului, Ashraf Ghani, a părăsit țara și s-a refugiat, conform Aljazeera, în Uzbekistan, iar spre seară, insurgenții organizau deja conferință de presă din palatul prezidențial.

„Viața, proprietatea și demnitatea nimănui nu vor fi atinse, iar viețile cetățenilor din Kabul nu vor fi la risc”, a spus duminică Suhail Shaheen, purtătorul de cuvânt al grupării. În același comunicat de presă, Shaheen a afirmat că talibanii nu au un plan de a cuceri cu forța Afganistanul și că vor respecta drepturile femeilor, precum și accesul acestora la educație și muncă.

O declarație similară a fost publicată de liderii talibani în februarie 2020, în „The New York Times”.

„Împreună vom găsi calea de a construi un sistem islamic în care toți afganii să aibă drepturi egale, în care drepturile femeilor, care sunt garantate de islam – de la dreptul la educație la cel de a munci -, sunt protejate, și în care meritul este baza pentru oportunități egale. (…) Vom rămâne dedicați tuturor convențiilor internaționale, atât timp cât acestea sunt compatibile cu principiile islamice”, scria Sirajuddin Haqqani, unul dintre liderii adjuncți ai talibanilor, în editorialul „What We, the Taliban, Want”.

Recomandări

De ce nimeni nu poate prezice strategia Trump 2.0 privind Ucraina

Ce vor, de fapt, talibanii: o țară fără politici electorale, condusă de legea islamică

Totuși, analiștii consideră că viitorul Afganistanului nu va fi unul luminos, chiar dacă propaganda talibană pare să prindă tot mai mult teren. Fără îndoială, talibanii își doresc o societate închisă, în care, de fapt, femeile nu vor avea un rol, mai spun specialiștii. În ciuda tuturor declarațiilor publice, au un singur scop: să redobândească tot ceea ce au pierdut în anii 2000.

Vor ca emiratul lor islamic să ajungă din nou la putere. Vor viziunea lor asupra legilor islamice. Nu vor un Parlament. Nu vor politici electorale. Ei au un emir și au un consiliu al mullahilor, iar aceasta e viziunea pe care ei o văd cea mai bună pentru islam.

Robert Crews, expert în Afganistan la Universitatea Stanford, pentru Washington Post:

Talibanii sunt un produs al războiului 

Actualele previziuni se bazează pe experiența trecutului. Talibanii sunt o grupare care a apărut la începutul anilor 90, după ce trupele sovietice s-au retras din Afganistan. URSS a invadat Afganistanul în 1979, pentru a susține forțele afgane, în lupta cu rebelii islamiști mujahedini, sprijiniți de SUA și alte state musulmane. În timpul ocupației sovietice, talibanii au luptat alături de mujahedini. Abia în 1994 și-au făcut simțită prezența ca o grupare militantă bine definită.

Recomandări

Cu banii la vedere. PSD a cheltuit 90% din suma totală pusă la bătaie de candidații la Președinție în prima săptămână de campanie

Scopul declarat al militanților era, ca odată ajunși la putere, să restabilească pacea și securitatea țării prin implementarea unui regim strict al Șariei, legea islamică. 

În 1996, talibanii au înființat Emiratul Islamic al Afganistanului, stat care nu a fost recunoscut decât de Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Pakistan. Emiratul Islamic al Afganistanului a fost înlăturat pe 17 decembrie 2001, de către SUA și aliații care au pornit războiul împotriva terorii. 

Viața sub talibani: fără TV și cinema, cu execuții publice 

Este binecunoscut faptul că regimul totalitar al talibanilor a fost condamnat internațional pentru că l-a ascuns pe Osama bin Laden și a permis existența unor grupări teroriste ca al-Qaeda. Însă în țară, regimul era și mai abuziv.

Talibanii au propus o interpretare foarte strictă a Șariei, care a inclus și execuții publice ale criminalilor condamnați, precum și amputarea membrelor hoților. Femeile erau excluse din viața publică. Nu aveau dreptul să aibă un loc de muncă, nici să beneficieze de educație. Fetele de peste 10 ani erau descurajate să meargă la școală. 

Recomandări

Infractori prinși cu ajutorul inteligenței artificiale. Profesor dr. Vlad Niculescu Dincă: Trebuie să înțelegem aceste „unelte”, altfel există un risc real să fim toți tratați ca suspecți | Interviu

Gruparea militantă a interzis televiziunea, muzica și cinematografele. Ba chiar a și distrus artefactele care nu erau islamice, cum a fost cazul Ansamblului de la Bamian, un sit arheologic budist, dinamitat pe 1 martie 2001. 

„Și noi suntem musulmani, dar credințele lor sunt diferite”

În prezent, cetățenii mai în vârstă își amintesc cu tristețe de vechiul regim, iar cei tineri privesc cu teamă spre viitor. Este și cazul Nooriei Haya, o moașă de 29 de ani, din provincia Takhar. A cunoscut pentru prima dată discriminarea femeilor sub talibani. 

„Sunt foarte multe restricții acum. Când ies afară, trebuie să port burka, așa cum ne cer talibanii, iar un bărbat trebuie să mă însoțească”, spune fata, pentru BBC, adăugând că îi este foarte greu să călătorească prin regiune ca să-și exercite profesia.

Nooria spune că gruparea talibană care se ocupă de respectarea regulilor sociale e foarte drastică. La fel ca în anii 90, prima dată primești un avertisment, iar la a doua abatere ești pedepsit, prin umilință publică, închisoare, bătăi sau biciure.

„Dintr-odată, majoritatea libertăților ne-au fost luate. E foarte greu. Dar nu avem altă opțiune. Sunt brutali. Trebuie să facem orice spun ei. Folosesc islamul pentru propriile lor scopuri. Și noi suntem musulmani, dar credințele lor sunt diferite”, mai spune femeia.

Nimeni nu mai petrece, la ordinul talibanilor

O opinie similară are și Asif Ahadi, un șofer de taxi din aceeași provincie, districtul Farkhar, unde se găsește una dintre cele mai populare destinații turistice montane din țară. Înainte ca talibanii să cucerească zona, Asif câștiga 900 de afgani pe zi (echivalent cu 11 dolari). Acum, abia reușește să trăiască de pe o zi pe alta.

„Banii pe care (clienții) mi-i dădeau îi foloseam să-mi hrănesc familia. Acum în cea mai bună zi câștig numai 150 de afgani. Nu-i suficient nici să acopăr costurile de benzină, care s-a dublat acum”, spune bărbatul pentru BBC.

Stațiunea turistică, părăsită de vizitatori, suferă nu doar economic, spune Asif, ci și social. „Oamenii obișnuiau să aibă petreceri în fiecare vineri noapte, să asculte muzică și să danseze, să se distreze. Toate acestea sunt complet interzise acum”, continuă afganul.

Prețurile au crescut, iar talibanii le cer un tribut locuitorilor – o zecime din recoltă sau din câștiguri. Înainte, oamenii dădeau această zecime săracilor – într-un ritual islamic de ajutorare. Acum spun că talibanii l-au transformat într-o obligație, pentru propriile nevoi.

„Nimic nu s-a schimbat”

„Ideologia și gândirea lor sunt exact așa cum erau în timpul Emiratului. Nimic nu s-a schimbat. Talibanii spun că s-au sacrificat mult pentru a restabili Emiratul Islamic, ca să nu fie dat la o parte”, spune pentru BBC și Jan Agha, în vârstă de 54 de ani, din districtul Arghistan, de la granița cu Pakistanul.

Bărbatul povestește că talibanii deja au închis toate școlile din regiune, susținând că educația trebuie să se facă numai conform interpretării strice la Șariei. 

Frica este sentimentul dominant în rândul cetățenilor, confirmă și Nooria. „Deși poate că oamenii par relaxați, când  vorbești cu ei, înțelegi grijile mari pe care le au. Stăm împreună, rugându-ne lui Dumnezeu să-i ia de la noi”.

Urmărește-ne pe Google News