ComenteazăPe lângă virusul în sine, epidemia de COVID-19 e însoțită și de o „infodemie” – o epidemie de informație, nu întotdeauna clară sau corectă. Acum, mai mult decât oricând, e important sa fim atenți la sfatul doctorilor și experților și să respectăm ce zic ei.
Pe site-ul Reddit (un agregator de știri și o rețea socială), patru epidemiologi din Elveția au răspuns întrebărilor cititorilor despre COVID-19. Emma Hodcroft (Universitatea din Basel), Richard Neher (Universitatea din Basel), Marcel Salathe (Școala Federală Politehnica din Lausanne) și Christian Althaus (Universitatea din Berna) au petrecut câteva ore răspunzând la întrebări în grup. Selectam aici câteva din cele mai interesante și importante dintre aceste răspunsuri.
Întrebați ce țară a reacționat cel mai bine, epidemiologii au atras atenția asupra unei țări asiatice.
„În opinia noastră, Coreea de Sud a reacționat cel mai bine. Au început cu o epidemie majoră! Dar în ultimele zile, pare că au stabilizat situația fără a lua măsuri majore de carantină, care aduc pierderi economice și sociale”.
E extrem de important să învățăm din lecțiile Coreei de Sud, continuă cei patru cercetători, și măsurile care au dat roade acolo și pot fi aplicate și în alte locuri. Spre exemplu:
- Încurajarea lucratului de acasă. Deja, mai multe companii din România încurajează lucratul de acasă, dar statul poate susține și el această inițiativă prin oferirea de pachete de compensație pentru companii ai căror angajați lucrează de acasă, și care pierd astfel din productivitate. Afacerile mici trebuie susținute în mod special, deoarece pentru ele orice problemă de acest gen poate duce către faliment.
- Acordarea de concediu medical suplimentar plătit atât pentru cei bolnavi sau în carantină, cât și pentru cei care au grijă de persoane în carantină.
- Închiderea școlilor și a universităților.
- Oferirea de bone, creșe, sau îngrijitori gratis pentru angajații din sistemul medical care nu pot lucra de acasă.
- Anularea sau descurajarea evenimentelor mari.
- Testarea masivă și cât mai rapidă a tuturor oamenilor supuși riscului de infecție. Acest ultim pas este vital, deoarece știm că majoritatea cazurilor de COVID-19 sunt lejere sau chiar asimptomatice, dar oamenii pot transmite boala și în acest caz. Cu cât oamenii știu mai devreme că sunt infectați, cu atât se pot izola și putem reduce transmiterea bolii.
Problema dezinformării este de asemenea una reală.
„Nu suntem fericiți că s-a spus despre COVID-19 că ar fi o ‘gripă puțin mai rea – acești oameni probabil nu își dau seama câți oameni omoară gripa”.
Într-adevăr, comparațiile cu gripa au fost abundente, și nu întotdeauna oportune. Gripa este deseori privit ca o problemă banală, deși la nivel global se estimează că gripa omoară până la 650.000 de oameni anual. O nouă gripă ar fi o problemă majoră la nivel global, dar se pară că noul coronavirus este semnificativ mai periculos decât gripa.
Totuși, trebuie să nu ne panicam și să privim lucrurile în perspectivă, spun epidemiologii elvețieni. Întrebați dacă trebuie să ne pregătim pentru ce e mai rău, răspunsul lor e ferm.
„Nu este sfârșitul lumii. Nu vom rămâne fără mâncare, și societatea nu se va prăbuși. Dar vor fi dificultăți pentru o perioadă”.
E important să dăm sistemelor de aprovizionare puțin timp pentru a se adapta, spun ei. Nu trebuie să dăm iama în cumpărături, dar dacă planuim atent cumpărăturile, oferim timp valoros în care sistemele de aprovizionare se pot adapta noii situații.
„S-ar putea ca iaurtul tău preferat să nu fie disponibil o perioadă. Dar nu o să facem foamea.”
Cercetătorii au adresat și întrebări mai tehnice, despre mutațiile virusului. Virusurile mutează tot timpul, dar de cele mai multe ori, aceste mutații sunt nefuncționale – în alte cuvinte, sunt schimbări genetice care nu fac virusul mai puternic sau mai slab. Apoi, multe mutații sunt contraproductive, și dăunează virusului. Prin selecție naturală, aceste mutații sunt eliminate din populația virală, deci tot nu produc nici o schimbare reală. Nu trebuie să ne alarmăm când auzim cuvântul „mutație”.
Din fericire însă, cercetătorii monitorizează atent orice mutație a virusului prin proiectul public NextStrain (trad. Următoarea tulpină). Acest lucru e important nu doar pentru monitorizarea mutațiilor, dar și pentru obținerea de informații adiționale genetice despre virus. Spre exemplu, așa putem ști cu certitudine că virusul este foarte similar cu alte tulpini din lilieci și pangolini, și putem spune că este foarte probabil să fi migrat de la una din aceste specii la oameni. De asemenea, așa putem ști și că virusul a apărut în mod natural, nu a fost făcut în laborator, așa cum susțin unele „teorii ale conspirației.”
Expertiza e vitală în plină criză provocată de pandemia de coronavirus. Libertatea a deschis o serie de colaborări cu jurnaliștii români de la publicația ZME Science, o platformă independentă de jurnalism de știință. Semnatarii sunt ziariști cu mare experiență care, în mod obișnuit, relatează pentru publicul pasionat de știință din străinătate. Ei scriu, în fiecare zi, mai multe articole în Libertatea bazate pe cele mai recente date, studii și prognoze despre epidemia de coronavirus.