Gaura neagră are de aproximativ 800 de milioane de ori masa Soarelui nostru, fiind remarcabil faptul că a reușit să ajungă la o dimensiune atât de mare la o perioadă atâr de scurtă de la originea Universului.
Această relicvă din universul timpuriu devorează materia în centrul unei galaxii – marcând-o ca un așa-zis quasar.
Materia, cum ar fi gazul, care ajunge în gaura neagra va forma o masa ultra-fierbinte de material în jurul ei, aceasta fiind cunoscută ca disc de acumulare.
„Quasarii sunt printre cele mai strălucitoare și mai îndepărtate obiecte celeste și sunt cruciale pentru înțelegerea universului timpuriu”, a declarat Bram Venemans al Institutului de astronomie Max Planck din Germania, unul dintre coautorii studiului privind gaura noagră abia descoperită.
Acest quasar este interesant deoarece provine dintr-un moment în care Universul era la doar 5% din vârsta sa actuală.
În acest timp, cosmosul începuse să iasă dintr-o perioadă cunoscută sub numele de epoca întunecată – chiar înainte de apariția primelor stele.
„Strângerea acestei mase în mai puțin de 690 de milioane de ani este o provocare enormă pentru teoriile privind creșterea gaurilor negre supermasive”, a declarat co-autorul Eduardo Bañados, de la Institutul pentru Știință Carnegie.
Descoperirea unei gauri negre supermasive atât de timpurii poate oferi indicii cheie asupra condițiilor care au apărut atunci când universul era tânăr. „Această constatare arată că în universul timpuriu existau în mod evident un proces pentru a crea un astfel de monstru”, a explicat dr. Bañados.
Descoperirea neașteptată se bazează pe date acumulate de observatori din întreaga lume. Acestea includ date din Observatorul Gemini de Nord de pe vulcanul Maunakea din Hawaii și un telescop NASA numit Field Wide Field Field Survey Explorer (Wise).
Citșete și: VIDEO EXCLUSIV/ Iubește animalele de moare, însă adoră și personajul Cruella De Vil. Raluca Bădulescu a avut o apariție de infarct