ComenteazăRaportul a fost lansat, joi, de Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România în cadrul proiectului ”Pledează pentru drepturile tale de pacient”, realizat cu sprijinul Ambasadei Franței. Instrumentul de studiu a fost un chestionar, la care au răspuns complet 258 de respondenți, dintre care 77.5% au fost femei.
Printre aspectele urmărite pentru realizarea raportului se evidențiază : accesul bolnavilor la diagnostic, la servicii medicale, problemele în relația cu sistemul de sănătate și nemulțumirile legate de accesul la medicamente.
Principalele probleme în relația cu sistemul de sănătate
Cele mai mari probleme semnalate de persoanele incluse în studiu vizau lipsa medicamentelor. Astfel, 43% au invocat lipsa medicamentelor (43%), 20% timpul pierdut din caza aglomerației și a nerespectării programărilor, 19% atitudinea personalului medical, care nu îi ajută să se simtă bineveniți.
Principalele nemulțumiri legate de accesul la medicamente
46% dintre bolnavi au reclamat că medicamentele noi nu sunt disponibile în România, iar 9% că medicamentele sunt disponibile în România, dar nu sunt compensate și ei nu și le permit.
Diagnosticul de certitudine pus după șase luni sau chiar mai mult
Legat de accesul la diagnostic, 43% dintre respondenți au ajuns la diagnosticul de certitudine într-o perioadă de șase luni sau chiar mai mult.
În ceea ce privește servicii medicale, 30% dintre cei chestionați au spus că nu au avut acces la un medic specialist care să îi trateze pentru boala lor în orașul de domiciliu
Majoritatea bolnavilor și-au plătit analizele
De asemenea, 57% dintre respondenți au afirmat că au efectuat plăți directe pentru analizele de pe perioada tratamentului, iar 42% au beneficiat de investigații gratuite pe perioada tratamentului.În plus, 60% dintre cei care au participat la studiu au fost internați în ultimul an, iar 38% au afirmat că nu a găsit toate medicamentele necesare în spital.
Bolnavii au ales să fie operați într-un spital mare și nu cel de domiciliu
Același raport indică și faptul că 80% dintre respondenți au avut nevoie de intervenții chirurgicale (ei sau persoana cu boală cronică). Jumătate dintre ei au optat să fie operați într-un oraș mai mare, întrucât la spitalul din localitatea de domiciliu nu erau medici specializați în patologia respectivă, nu erau echipamente, sau chiar nu aveau încredere, sau nu au reușit să comunice cu medicii de acolo sau pur și simplu au vrut să ajungă într-un spital mai performant.
Majoritatea celor care au răspuns în cadrul raportului, adică două treimi dintre respondeți, s-ar implica voluntar în activitatea organizațiilor de pacienți.
Potrivit președintelui COPAC, Radu Gănescu, bolnavii văd multe dintre nejunsurile din spital, dar preocupați cu boala, nu mai dau importanță altor aspecte.
”Vedem zilnic cum bolnavii stau câte doi în pat, cum sunt cazați pe hol, pe canapea, vedem cearșafurile murdare sau lipsa de igienă și că suntem trimiși să ne cumpărăm medicamente sau materiale sanitare, dar preocupați de boala pe care o avem, trecem peste aceste aspecte. Ne dorim să avem o relație bună cu medicul”, spune Gănescu.
Potrivit conferențiarului Furtunescu, studiul, prezentat, joi, de față a avut ca scop analiza accesului la diagnostic, la serviciile medicale de specialitate și la tratament pentru pacienții cu boli cronice din România, precum și a percepției acestora în relație cu sistemul de sănătate și în ceea ce privește comunicarea cu medicii. Instrumentul de studiu a fost un chestionar, la care au răspuns complet 258 de respondenți, dintre care 77.5% au fost femei.
Vârsta respondenților a oscilat între 18 și 68 de ani. În ceea ce privește relația cu boala cronică, 80% dintre respondenți erau ei înșiși diagnosticați cu boala cronică, iar restul aveau o rudă (19%) sau un prieten bolnav.
Ca profil demografic, circa 61% dintre respondenți trăiau în cuplu, 43% aveau studii superioare (mult peste populația generală) și 45% erau implicați într-o activitate economică.