Cea mai grea brățară dacică din aur, furată din România în anii 2000, a fost recuperată. Cât cântărește și cum arată decorațiile cu „dragonul cu cap de reptilă”

Caracteristici unice ale brățării

Dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, fost manager al MNIR și expert care a realizat expertiza, a confirmat autenticitatea brățării, declarând-o „100% autentică”. Aceasta a fost repatriată după 13 ani de la cea mai recentă recuperare, subliniind persistența activităților ilegale de braconaj arheologic și export ilegal.

Brățara prezintă mai multe caracteristici care o diferențiază de celelalte piese recuperate anterior:

• Este polispiralică, având mai multe spire
• Are o lungime desfășurată de 1,81 metri, fiind printre cele mai lungi recuperate
• Capetele sunt decorate cu plăci terminate în formă de dragon înaripat, o combinație unică între o reptilă și un mamifer cu blană

Dr. Oberländer-Târnoveanu a explicat: „Mi-am dat seama imediat că este din aur şi că este o brăţară dacică regală, din grupul stilistic al brăţărilor 1-4, 6-13. Se deosebeşte de brăţara 5. Brăţara cântăreşte 1.286,70 de kilograme, este cea mai grea brăţară recuperată până acum.”

Procesul de fabricație

Expertiza a dezvăluit detalii fascinante despre tehnicile de fabricație utilizate de meșterii daci:

1. Turnarea unui lingou din aur
2. Modelarea pe o nicovală de lemn, folosind unelte din lemn tare
3. Decorarea cu palmete și detalii fine
4. Rularea pe un tambur de lemn pentru a obține forma spiralată

Recomandări

Judecătorii, despre adolescentul care și-a înjunghiat verișoara de 2 ani, apoi a strangulat-o cu șnurul suzetei: „Este agresiv, lipsit de empatie și educație”. Masi Nicolas Codreanu, condamnat la 15 ani de detenție

„Este lucrată cu aceeaşi tehnică şi unelte ca şi brăţările recuperate până acum. Se turna un lingou care provenea dintr-o singură şarjă. După ce se turna lingoul, începea modelarea ei.”, a explicat fostul director al MNIR.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 2

Compoziția și autenticitatea

Analizele efectuate la Institutul de Fizică Atomică de la Măgurele au confirmat că metalul este un aliaj natural de aur, argint și cupru. Prezența unor urme de cositor, specific aurului aluvionar, susține autenticitatea piesei.

„Brăţara este 100% autentică, datorită faptului că este lucrată cu aceleaşi tehnici, decor şi aceleaşi unelte ca la celelalte brăţări.”, a subliniat Dr. Oberländer-Târnoveanu.

Recomandări

Ministerul Afacerilor Externe se distanțează de întâlnirea lui Comănescu cu Lavrov. „În cazul în care ar fi fost consultat, MAE nu ar fi încurajat perfectarea întrevederii cu ministrul de Externe Lavrov”

Importanța istorică

Brățara datează din a doua jumătate a secolului I î.Hr. și face parte din a doua serie de dezvoltare cronologică a artei metalelor prețioase la daci. Expertul a menționat: «Este poate cea mai tipică bijuterie dacică, care îi deosebeşte pe daci de orice alte civilizaţii contemporane.»

Nadia Ciocoiu, procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara, a oferit informații despre procesul de recuperare: „Recuperarea a fost făcută de la un cetăţean din Uniunea Europeană care a colaborat cu autorităţile române.”

Implicații pentru cercetarea arheologică

Descoperirea acestei brățări deschide noi perspective pentru cercetarea arheologică:

• Aparține unui grup necunoscut până acum
• Sugerează continuarea activităților ilegale de braconaj și export
• Oferă noi informații despre tehnicile de prelucrare a metalelor prețioase în Dacia antică

În prezent, la MNIR pot fi văzute 11 brățări dacice. Din patrimoniu lipsesc încă trei piese, furate de la Muzeul Drents din Assen (numerele 2, 3 și 12).

Expertul a observat că suprafața brățării este acoperită cu diverse minerale și compuși, oferind indicii despre condițiile în care a fost păstrată: „Brăţara este foarte groasă, spiralele încep la 8 mm şi jumătate şi au o grosime medie de 7,5 mm. Ele nu se deformează. Nu ştim condiţiile în care s-au găsit.”

Subiectele la matematică la Evaluarea Națională 2025 – ce le-a picat elevilor de a 8-a.

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro