Cea mai impresionantă evadare din România comunistă a ajuns subiectul unui documentar TVR. Povestea lui Florentin Scalețchi, comandantul unei nave care a fost condamnat la moarte

„Această producție premium a emisiunii Dosar România reconstituie fidel, printr-o adevărată desfășurare de forțe, cu filmări pe vase asemănătoare, întâmplările dramatice din anul 1985”, se arată în comunicatul televiziunii publice.

Documentarul, realizat de Alina Amza, prezintă povestea uluitoare a unui comandant de navă, a unui actor și a unui timonier care au vrut să scape din „uriașa închisoare care a fost România comunistă”. Aceștia voiau să ajungă în Occident.

Este vorba despre Florentin Scalețchi, care a fost comandant de navă, actorul Lucian Iancu și timonierul Alexandru Mateescu.

În urmă cu 39 de ani, Florentin Scalețchi era unul dintre personajele principale ale celei mai spectaculoase evadări din România comunistă. Totul s-a petrecut în primăvara anului 1985, la bordul mineralierului Uricani, de 12.500 tdw. La doar 11 zile de la tentativa de evadare, Scalețchi a ajuns în fața instanței și a primit pedeapsa capitală, conform Adevărul.

Recomandări

13 români, dați dispăruți în inundațiile din Spania, anunță MAE

De asemenea, actorul Lucian Iancu a fost condamnat la ani grei de închisoare. 

Voiau să ajungă în Turcia

Născut la 11 septembrie 1954, la Constanța, Florentin Scalețchi a frecventat cursurile Institutului de Marină Mircea cel Bătrân – Secția Civilă. La doar trei ani după absolvire, acesta a fost numit comandant de navă.

Securitatea a încercat să-l racoleze pe Scalețchi, însă acesta a refuzat cu vehemență. Văzând teroarea semănată de regimul comunist în România, acesta și-a dorit din ce în ce mai mult libertate. Astfel, a decis să tragă un semnal de alarmă autorităților din celelalte țări europene privind situația dramatică în care se afla poporul român cu ajutorul a două manifeste lungi de 100 de metri și late de 4 metri. 

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 6

Acestea urmau a fi arborate pe fiecare parte a vasului. Ulterior, a devenit prieten cu actorul Lucian Iancu, iar în acest plan a fost inclus și timonierul Alexandru Mateescu.

A venit și ziua cea mare. În primăvara anului 1985, mai exact la data de 15 martie, Scalețchi, Iancu și Mateescu se aflau la bordul mineralierului Uricani, de 12.500 tdw. Planul lor le-a fost dat peste cap de condițiile meteo nefavorabile, care au făcut imposibilă plecarea navei în larg. Mineralierul a părăsit portul în jurul orei 23.00. Deși trebuiau să ajungă la Galați pentru a descărca minereul pentru Combinatul siderurgic, aceștia s-au îndreptat spre Turcia.

Recomandări

Guvernul vrea să înlocuiască sobele tradiționale ale românilor cu pompe de căldură. „Costurile sunt enorme”, spun specialiștii

Răscoala și prezentarea în fața instanței

La cârma navei se afla timonierul Alexandru Mateescu. După o vreme, cei care se aflau la bordul mineralierului au sesizat că destinația fusese schimbată. Astfel, un ofițer a înștiințat echipajul că vor avea de suferit dacă vor evada.

Speriați de represalii, marinii s-au împotrivit evadării și i-au solicitat lui Scalețchi să revină asupra deciziei și să se îndrepte spre Galați. În cele din urmă, comandantul navei a decis să facă cale întoarsă. Acest lucru s-a întâmplat la o distanță de doar o oră de strâmtoarea Bosfor de la Istanbul.

De îndată ce au ajuns în apele României, parașutiști înarmați și-au făcut simțită prezența, coborând dintr-un elicopter. În acest sens, Florentin Scalțchi și Lucian Iancu au ajuns în arest, în vreme ce Alexandru Mateescu a fost transportat la o unitate medicală pentru îngrijiri medicale, întrucât și-a tăiat mâna cu satârul fiindcă voia să facă echipajul să fie de acord cu planul de evadare.

Ulterior, la 26 martie 1985, aceștia și-au aflat pedepsele. Actorul Lucian Iancu și timonierul Alexandru Mateescu au fost condamnați la ani grei de închisoare, iar Scalețchi – la moarte.

În cele din urmă, Florentin Scalețchi a fost eliberat din închisoare la 22 decembrie 1989.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro