ComenteazăRedeschiderea este un pas important, însă chiar dacă totul este deschis – restaurante, magazine, hoteluri – economia nu-și va reveni până când oamenii nu se vor simți în siguranță ca să-și continue netulburați viețile, notează Business Insider. Nu este o opinie, date concrete arată acest lucru.
Puterea distructivă a fricii
Economiștii Bank of America scriau săptămâna trecută că frânarea economiei a fost produsă în cea mai mare parte de izolarea voluntară a oamenilor, nu de închiderile ordonate de stat.
O serie de grafice prezintă exact situația din SUA. Numărul de scanări operate în aeroporturile americane a scăzut cu circa 75%, deși nu au existat restricții formale în sectorul aviatic american, potrivit unor grafice prezentate de Calculated Risk. Numărul de călători a scăzut însă dramatic din cauza riscului de infectare perceput de oameni.
Aceeași teamă de îmbolnăvirea cu COVID face ca, după redeschidere, restaurantele din SUA să fie vizitate de un număr mult mai mic de clienți decât înaintea pandemiei de coronavirus.
În ciuda tuturor măsurilor de prevenție și a igienei stricte, situația e similară în cazul hotelurilor: ocuparea e mult sub normalul perioadei.
La fel e și în cinematografele care s-au redeschis: numeri clienții pe degete. Mersul la film e în continuare perceput ca riscant.
Modelul suedez a urmărit salvarea economiei. N-a reușit
În Suedia s-a încercat o abordare diferită a crizei COVID, tocmai pentru salvarea afacerilor. Fără businessuri închise și cu foarte puține restricții, aplicate și alea târziu, autoritățile au ales să meargă la risc în sectorul sanitar, ca să nu-l prăbușească pe cel economic.
Teoretic, ar fi trebuit să funcționeze. Însă n-a funcționat.
Conform Business Insider, în Suedia consumul a scăzut cu 25% în criza COVID, pe când în Danemarca, țara vecină, scăderea a fost de 29%, ceea ce arată că restricțiile (aplicate în Danemarca) nu au făcut o mare diferență.
Economia Suediei a scăzut în primul trimestru din acest an cu 0,3%, față de ultimele trei luni din 2019, potrivit datelor Eurostat. Este, în schimb, pe plus cu 0,5% față de același trimestru de anul trecut.
Danemarca are un plus de 0,3% față de primul trimestru din 2019 și un minus de 1,9% față de ultimele trei luni ale anului trecut.
Tot pentru comparație, iată cum stă România, care a adoptat unul dintre cele mai restrictive modele în lupta cu COVID: economia a crescut cu 2,7%, față de primul trimestru din 2019.
Prețul plătit de Suedia pentru acest experiment nu este doar economic. Numărul deceselor la milionul de locuitori, 384, este de aproape patru ori mai mare decât cel înregistrat în Danemarca: 97 de morți la milionul de locuitori.
Scăderea economică a fost cauzată în principal de virus, de frica de boală. Ridicarea restricțiilor nu reprezintă un panaceu.
Concluzia Business Insider:
Lecția japoneză
Un model câștigător în lupta cu COVID ar putea fi însă Japonia. Deși autoritățile au luat măsuri mai blânde decât cele ale altor state și în ciuda faptului că populația niponă este îmbătrânită, numărul de infecții și de decese este scăzut: 16.424, respectiv 777. Asta, la o populație de peste 126 de milioane.
Care este secretul Japoniei? Cultul curățeniei. Japonezii sunt obișnuiți să respecte regulile de igienă și să poarte măști de la primul semn de boală.
Asta i-a ferit de o explozie a cazurilor de COVID. Și i-a ajutat, după ieșirea din izolare, să-și reia viețile fără a fi copleșiți de teama că s-ar putea îmbolnăvi.
Iar lipsa acestei frici, am văzut, este esențială pentru ca motoarele economiei să se tureze.