Cea mai mare dobândă din UE la un credit, descoperită în România: peste 30 de mii la sută pentru un credit de 180 de euro

Potrivit cercetării, creditul respectiv era de 180 de euro și a fost acordat de o instituție financiar-nebancară (IFN) – Hora Credit – pe o perioadă de 30 de zile.

„La creditul de 180 de euro, după 30 de zile clientul trebuia să ramburseze 320 de euro. Practic, 140 de euro în plus. Dacă depășea cele 30 de zile, interveneau penalități foarte mari, astfel încât ajungeai la acele costuri uriașe. Cei de la Hora au cel mai mare DAE de pe piață”, a explicat pentru Libertatea Dorin Tănase, președintele asociației Credere.

Acesta a mai explicat că, de obicei, credite sub 200 de euro pe termen scurt iau persoanele vulnerabile, care au nevoie disperată de bani și care de multe ori întârzie plata, ajungând să li se aplice penalitățile.

Libertatea a solicitat un punct de vedere și din partea Hora Credit. Până la ora publicării articolului, nu am primit un răspuns.

Studiul a analizat comportamentul a 10 bănci și 14 IFN-uri, identificând mai multe probleme referitoare la încălcarea legislației în vigoare, se arată într-un comunicat al Asociației „Credere”.

Printre acestea, se numără ambiguitatea și ascunderea unor costuri sau îndreptarea consumatorilor către produse de creditare mai scumpe. De asemenea, au fost identificate elemente de dezinformare a consumatorului și de publicitate înșelătoare.

Recomandări

De ce nimeni nu poate prezice strategia Trump 2.0 privind Ucraina

Clienților nu li se dă timp să studieze contractul

De exemplu, două bănci din România promovau acordarea de credite de consum cu dobânda de 8%, fără a informa consumatorul că, dacă nu îndeplinea anumite condiții, noua rată de dobândă era de aproximativ 14%.

Toate aceste aspecte reprezintă o încălcare a legislației în domeniul protecției consumatorilor și necesită intervenția Comisiei Europene pentru îmbunătățirea instrumentelor de protecție pe care trebuie să le aibă la dispoziție împrumutații din România, se arată în comunicatul asociației.

Creditele online, cele mai periculoase

La solicitarea Finance Watch Bruxelles, studii similare s-au derulat și în alte țări europene, precum Spania și Irlanda. Iată, mai jos, principalele concluzii:

• O mare parte din entitățile financiare nu oferă informații precontractuale suficiente înainte de acordarea unui credit. Informațiile sunt neclare, de cele mai multe ori. În consecință, 60% din consumatori nu pot face o alegere informată atunci când accesează un credit.
• Multe entități nu evaluează cât de mult își permite consumatorul unui credit. Doar 1 din 50 de clienți declară că a primit sfaturi pe acest aspect din partea ofițerului de credit.
• Doar 13% dintre consumatori au fost sfătuiți în legătură cu tipul de produs de creditare care se mulează pe nevoile și situația actuală.
• Neregulile pe piața creditului de consum sunt mai accentuate în cazul creditelor acordate de către IFN-uri, în mediul online.

Recomandări

Cu banii la vedere. PSD a cheltuit 90% din suma totală pusă la bătaie de candidații la Președinție în prima săptămână de campanie

„Studiul confirmă necesitatea urgentă de a revizui Directiva 2008/48 privind creditele de consum, pentru a contracara practicile abuzive care agravează problema supraîndatorării, cu care se confruntă consumatorii europeni”, a precizat Benoît Lallemand, secretarul general al General Finance Watch.

Se cer noi reglementări pentru IFN-uri

La rândul său, Dorin Tănase, președintele Asociației ”Credere”, a spus că, la nivel național, „este nevoie de o plafonare a dobânzilor pentru creditele de scurtă durată acordate de IFN-uri”.

„Publicarea modelului de contract de credit pe site-ul propriu, precum și instruirea angajaților din industria financiară, pentru a informa corespunzător consumatorii la momentul creditului, în acord cu legislația din domeniu, ar trebui să reprezinte priorități pentru sistemul bancar și financiar din România”, a afirmat acesta.

Ce schimbări ar putea aduce noua legislație

Analizând studiile la nivel european, Finance Watch face o serie de recomandări pentru modificarea legislației europene – Directiva Creditelor de Consum 2008/48, transpusă în România prin OUG nr. 50/2010:

1. Îmbunătățirea informațiilor precontractuale oferite consumatorilor, înainte de acordarea creditului. Recomandarea este ca ele să fie furnizate cu cel puțin 48 de ore înainte de încheierea contractelor.

Recomandări

Infractori prinși cu ajutorul inteligenței artificiale. Profesor dr. Vlad Niculescu Dincă: Trebuie să înțelegem aceste „unelte”, altfel există un risc real să fim toți tratați ca suspecți | Interviu

2. Îmbunătățirea consilierii și a „potrivirii” produsului de creditare. Acest lucru presupune elaborarea de standarde și introducerea unor reguli de conduită.

3. Limitarea practicilor publicitare defectuoase. Concret, este nevoie de reguli privind conținutul, formatul și prezentarea informațiilor incluse în reclamele de publicitate, pentru a evita reclamele înșelătoare.

4. Evaluarea bonității prin reguli detaliate, introduse în Directivă. De asemenea Directiva trebuie să prevadă că vânzarea creditului de consum trebuie refuzată în cazul în care un consumator nu-și permite împrumutul, după evaluarea bonității.

5. Extinderea scopului Directivei 2008/48. Aceasta se referă la lărgirea domeniului de aplicare a legislației la creditul de consum sub valoarea de 200 de euro. De asemenea, se cere introducerea unui plafon pentru dobânda anuală efectivă (DAE).

6. Includerea tuturor entităților nebancare, inclusiv jucătorii online, în sfera de aplicare a Directivei. În plus, toți jucătorii de pe piață ar trebui supravegheați de o autoritate competentă, care să se asigure de respectarea Directivei.

7. Crearea de reguli pentru piața de credite online. În acest sens, Directiva ar trebui să specifice că regulile pe care le conține sunt aplicabile tuturor entităților care oferă credite de consum online, inclusiv noilor jucători digitali, cum ar fi creditorii peer-to-peer (P2P) sau alte tipuri de societăți Fintech care oferă credite online.

Cercetarea General Finance Watch vine în contextul în care Comisia Europeană analizează modificarea Directivei Creditelor de Consum 2008/48, transpusă în legislația din România prin OUG 50/2010.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro