Cea mai mare pensie specială înregistrată în România de la 1 septembrie: 69.343 de lei brut. Cât a crescut comparativ cu ianuarie 2024

Spre deosebire de pensiile din sistemul public (pensiile contributive), plata pensiilor speciale este suportată atât din bugetul asigurărilor de stat (BASS), cât și din bugetul de stat (BS). 

Cea mai mare pensie specială aflată în plată era, la nivelul lunii septembrie 2024, de 69.343 de lei (suma brută), față de 58.191 de lei – în ianuarie 2024, cea mai mare pensie la momentul respectiv. 

Venitul de aproape 70.000 de lei este acordat în baza Legii 303/2022 privind statutul procurorilor și judecătorilor, deci este încasat de un fost magistrat.

A doua cea mai mare pensie lunară brută este de 68.145 de lei (pe când în ianuarie număra 56.875 de lei), iar „podiumul” este completat de o pensie de 63.842 de lei (față de 56.489 în luna ianuarie). 

Top cinci pensii speciale e completat de două venituri care depășesc, de asemenea, 60.000 de lei. Mai precis, una de 62.783 de lei, iar o alta de 60.465 de lei. Din datele furnizate de CNPP, primele 20 de pensii depășesc toate, din punctul de vedere al sumei brute, borna de 50.000 de lei, venitul cu numărul 20 fiind de 50.392 de lei. 

Toate cele 20 de pensii sunt acordate în baza legii referitoare la statutul procurorilor și judecătorilor. În schimb, în ianuarie 2024, pe locul 19 figura și o pensie care era dată în baza Legii privind statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist. 

Recomandări

Cum să te îmbogățești din nenorocirea altora. Avocații care s-au ocupat de victimele accidentului de la Scânteia, Iași, își conving clienții cu împrumuturi de la un ONG controlat tot de ei

Impozitare aproape de fațadă

Impozitarea pensiilor speciale este una graduală, în funcție de venitul pe partea de necontributivitate la bugetul de pensii. Mai precis, se menține o impozitare cu 10% până la nivelul salariului mediu net (4.426 de lei, în 2024). 

Impozitarea cu 15% din partea necontributivă va fi pentru pensiile cuprinse între circa 5.200 de lei și aproximativ 7.567 de lei (salariul mediu net la construcția bugetului), iar veniturile mai mari de această sumă ar urma să fie supraimpozitate cu 20%.

Practic, impozitarea e una modică. În dezbaterile de la comisiile de specialitate, aleșii Puterii au argumentat că a fost preferat acest procent pentru a nu fi interpretat demersul lor ca o încercare de confiscare de venituri, în cazul unui atac la CCR. În 2020, magistrații de la Curtea Constituțională au susținut că supraimpozitarea cu 85% a pensiilor de peste 7.000 de lei este neconstituțională.

Puterea a ratat obiectivul ajustării pensiilor speciale

Recomandări

Cum s-a sfârșit pentru liberali prima alianță cu „ciuma roșie” fesenistă/pesedistă. Remember 1991

De asemenea, una dintre prevederile legii privind regimul pensiilor de serviciu este că nu vor mai putea fi cumulate două asemenea venituri, ci beneficiarul va putea opta pentru cea mai avantajoasă.

Strict din punctul de vedere al eliminării unor asemenea venituri, Puterea (PSD și PNL) a ratat obiectivul ajustării lor. Inițiativa s-a aplecat asupra următoarelor categorii: magistrați, personal auxiliar de pe lângă instanțe și parchete, personal diplomatic, personalul Curții de Conturi, foști aviatori, funcționari publici parlamentari, militari. Nu e eliminată definitiv niciuna din aceste categorii, ci doar unele subcategorii: personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, personalul încadrat pe funcții de execuție specifice în cadrul misiunilor diplomatice, personalul asimilat funcționarilor publici parlamentari.

Vârsta de pensionare a fost și ea crescută, inclusiv pentru magistrați, plecând de la 47 de ani și patru luni în cazul magistraților, la momentul ianuarie 2024, apoi fiind adăugate câte patru luni la fiecare an. Prin această măsură, magistrații vor ajunge și ei să se pensioneze la 60 de ani, dar cu minimum 25 de ani vechime.

În schimb, în cazul altor categorii socioprofesionale care beneficiază de pensii de serviciu, vârsta de pensionare crește gradual până la 65 de ani, cu minimum 25 de ani vechime, însă cu o tranziție care se termină în ianuarie 2043.

Vin din spate și alte pensii speciale

Beneficiari de pensii speciale mai sunt și foștii parlamentari. Pensiile pentru aceștia au fost parțial eliminate, pentru că în continuare mai pot fi depuse dosare, la împlinirea vârstei de pensionare clasice, de cei care au avut mandate finalizate la terminarea legislaturii 2016-2020. 

Nu în ultimul rând, de cinci ani, guvernele amână succesiv intrarea în plată a pensiilor de serviciu pentru aleșii locali – primari, viceprimari, președinți de CJ și vicepreședinți de CJ. 

Foto: Inquam Photos / Mălina Norocea / Captură Radu Eremia / CNPP

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro