Cuprins:
Mai scunzi și mai îndesați decât pigmeii
Cea mai mică rudă a omului găsită vreodată a fost descoperită în Africa de Sud. Având o înălțime de doar 1,03 metri, Paranthropus robustus, care a murit în urmă cu două milioane de ani, este chiar mai scund decât faimosul „Lucy” din Etiopia și misteriosul grup de „hobbiți” minusculi din Indonezia, dar cercetătorii nu știu pe deplin de ce.
„Acești mici hominini timpurii sunt mai scunzi și mai îndesați decât pigmeii umani moderni sau grupuri de oameni cu o înălțime medie masculină sub 150 de centimetri”, a declarat autorul principal al studiului, Travis Pickering, paleoantropolog la Universitatea din Wisconsin-Madison.
Individul nou-descoperit, desemnat SWT1/HR-2, „a fost probabil scund și îndesat”, a spus el.
Oasele picioarelor acestei specii sunt rareori găsite, așa că noile descoperiri oferă indicii despre cum a mers P. robustus. Cercetătorii si-au descris descoperirile în Journal of Human Evolution.
Trei oase esențiale
Echipa a recuperat fragmente de rocă sedimentară datate între 1,7 milioane și 2,3 milioane de ani din peștera Swartkrans, care este situată în Cradle of Humankind din Africa de Sud – o regiune care cuprinde 470 de kilometri pătrați și include mai mult de o duzină de situri fosile importante.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_6f260f7021d174f78ae2e3a206d4a8ed.jpg)
Aici, cercetătorii au descoperit trei oase de legătură – șoldul stâng, femurul și tibia – toate de la un hominin adult tânăr.
Pe baza formei oaselor, oamenii de știință cred că acest individ era o femelă adultă tânără din specia P. robustus, cunoscută și sub numele de australopitecin robust datorită dimensiunii mari a dinților și a feței sale.
Dar foarte puține fosile din corpul lui P. robustus au fost găsite vreodată, ceea ce face ca noua descoperire să fie importantă pentru cum arătau și cum s-au mișcat, de fapt.
„Ea a fost, cu siguranță, robustă în pelvis și la articulația șoldului”, a spus Pickering. „Cu toate acestea, oasele picioarelor ei nu sunt la fel de dezvoltate.”
Cântărea, probabil, 27 de kilograme
Luate împreună, oasele robuste ale șoldurilor cuplate cu oasele mai subțiri ale picioarelor arată că acest P. robustus s-a deplasat cu două picioare și, probabil, s-a cățărat în copaci în căutarea hranei sau pentru a se ascunde de prădători, au spus cercetătorii în studiu.
O examinare atentă a oaselor a dezvăluit și cauza probabilă a morții acestei tinere femele: un leopard a devorat-o.
Potrivit cercetătorilor, leoparzii au tendința de a sta în copaci în apropierea peșterilor și preferă să se năpustească asupra pradei. Acest mic P. robustus descoperit cântărea, probabil, aproximativ 27,4 kg.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_5a9ee0c9c62b0dc7c7dc3f4b9e38a64d.jpg)
Urme de dinți de carnivore au fost găsite pe oasele homininului, oferind indicii despre cauza morții. Alte fosile au, de asemenea, urme de perforare care se potrivesc cu dinții de leopard, a susținut coautorul studiului, CK Brain, în cercetările anterioare.
Mărimea rămâne un mister
Deși oasele picioarelor oferă noi dovezi importante despre cum era viața pentru P. robustus, cercetătorii încă nu sunt siguri de ce această specie era atât de mică.
În prezent, nu există dovezi că specia a fost afectată de nanism, a declarat coautorul studiului, Jason Heaton, paleoantropolog la Universitatea Alabama din Birmingham.
Pentru P. robustus, acest lucru „poate reflecta variații naturale în cadrul speciei, diferențe la nivel de populație sau influențe ale mediului, cum ar fi nutriția sau constrângerile de dezvoltare”, a spus Heaton.
Este nevoie de mai multe cercetări asupra dimensiunii corpului P. robustus, au remarcat cercetătorii în studiul lor, iar săpăturile ulterioare la Swartkrans ar putea duce la descoperirea mai multor fragmente osoase de la același individ.
„Cred că există șanse mari ca mult mai mult din scheletul SWT1/HR-2 să fie recuperat”, a spus Pickering, „mai ales dacă avem dreptate, și ea a fost ucisă și mâncată de un leopard, deoarece leoparzii nu consumă, în general, oase”.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_93a7cffcafcdc28ee6c7200ac6e3a63f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_f09e0e4b568a46ca371da6f89e80fb3f.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_d0757f8fb2c92ac3d7a6ada21fe8ecf4.png)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_61db2c334c4fd2c9074623d82103e568.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_b7bfc9dc50b098ca94952b547311e091.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_9262cb220da9665332a12b7a96868828.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_5c38124b9fa9ea2b0e7d9f75ba34c5a5.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_14a397baf51064a650b0bf975d7b0d2b.jpg)