„Cea mai realistă șansă de pace” în Ucraina: avertismentele și recomandările unui fost consilier în Departamentul de Stat

În opinia lui Jakub Grygiel, fost consilier principal în Departamentul de Stat în primii doi ani din președinția lui Donald Trump (2017-2021), „cea mai realistă șansă de pace” va veni doar dacă trupele ucrainene vor lansa o contraofensivă capabilă să întoarcă forțele ruse la liniile de demarcație dinainte de declanșarea invaziei la scară largă, la 24 februarie 2022. Acest profesor de politică la Universitatea Catolică din America este de părere că Rusia nu ar ieși învingătoare în acest caz.

„Calea corectă” pentru a pune capăt rapid războiului

Pentru a face posibil acest rezultat, Washingtonul și aliații săi trebuie să îmbunătățească substanțial și rapid poziția militară a Ucrainei cu o infuzie mare de arme și să renunțe la restricțiile cu privire la utilizarea acestora, afirmă autorul.

De altfel, profesorul Grygiel menționează în mai multe rânduri că nu este de acord cu abordarea graduală a președintelui Joe Biden, susținând că „nu este sustenabilă” atât pentru SUA, cât și pentru Ucraina.

Scopul aparent al acestei politici nu este acela de a învinge Rusia pe câmpul de luptă, ci de a susține Ucraina „atât timp cât este nevoie”, adică până când conducerea de la Moscova va ajunge la concluzia că o agresiune ulterioară va însemna o autoînfrângere și va pune capăt războiului.

Recomandări

Elena Lasconi, interviu integral la 55 de întrebări – powered by Libertatea: „Muncim și tot săraci suntem” | EXCLUSIV

Dar, după mai bine de doi ani de lupte, Ucraina nu s-a dat bătută, deși partenerii occidentali nu i-au oferit instrumentele pentru o victorie decisivă. Și totuși, un război îndelungat de uzură se poate încheia cu prăbușirea Ucrainei, avertizează Jakub Grygiel.

Autorul enumeră câteva motive pentru care crede acest lucru, și anume că Ucraina nu dispune de resurse suficiente de mobilizare pentru a trimite întăriri în tranșee în următorii ani, în timp ce trei sferturi din întreprinderile sale se confruntă de asemenea cu un deficit de forță de muncă din cauza recrutărilor, a pierderilor umane și a emigrării. În plus, terenul arabil al Ucrainei s-a redus cu o treime din cauza războiului, în timp ce pierderea portului Mariupol a cauzat probleme serioase pentru exportatori. Situația se va agrava odată cu trecerea timpului, avertizează el.

Prelungirea războiului nu este benefică pentru Occident

Timpul nu curge nici în favoarea partenerilor occidentali ai Ucrainei, continuă politologul american. Țările europene consideră agresiunea militară rusă din Ucraina drept o amenințare existențială pentru bătrânul continent. Cu toate acestea, cheltuielile lor militare sunt modeste. Doar țările de pe frontul de est al Europei, aflate în prima linie în cazul unei victorii a Rusiei în Ucraina, fac excepție. De exemplu, Polonia și-a crescut bugetul apărării până la peste 4% din PIB, în timp ce Finlanda intenționează să-și dubleze producția de muniție de artilerie până în anul 2027.

Recomandări

Ultimatum de 24 de ore pentru Putin: „Ori oprește agresiunea, ori le dau ucrainenilor rachete Taurus să atace Rusia”, anunță Friedrich Merz, favoritul la postul de cancelar al Germaniei

Prelungirea războiului din Ucraina nu este benefică pentru SUA, unde „conflictele eterne” au devenit profund nepopulare. Liderii americani nu mai pot promite cheltuieli financiare pe termen nedefinit și aprovizionări cu arme pe baza unei strategii fără perspective de succes, subliniază Jakub Grygiel.

Potrivit autorului, limitarea la o susținere graduală a Ucrainei prezintă „riscuri strategice” mai mari pentru SUA decât acordarea unui ajutor decisiv. O astfel de abordare îi permite Rusiei să se sprijine pe economia sa pe picior de război și să nu negocieze atât timp cât crede că poate însângera Ucraina până la capitulare.

La rândul ei, Ucraina nu își poate permite să negocieze din poziția sa actuală de slăbiciune, deoarece a pierdut teritorii și accesul la Marea Azov, o cale navigabilă esențială pentru exporturile sale agricole, și nu are mijloacele pentru a inversa oricare dintre aceste pierderi.

Aceasta înseamnă că războiul va dura și, cu cât va dura mai mult, cu atât mai mult timp câștigă Rusia pentru a crea probleme pentru Europa și pentru SUA în alte părți ale lumii. Moscova își poate extinde cooperarea cu Coreea de Nord prin partajarea unor tehnologii de sateliți și rachete balistice. De asemenea, poate să trimită mai multe forțe militare pentru a destabiliza țările din Africa subsahariană și regiunea mediteraneană. China, între timp, își ridică propria armată și ar putea profita de volatilitatea persistentă din Europa pentru a avansa în Pacific.

Recomandări

Filmul intervenției medicale în cazul lui Silviu Prigoană, prezentat pas cu pas de DSU: „Au efectuat fără oprire manevrele de resuscitare”

Așadar, SUA trebuie să-și stabilească drept scop „încheierea rapidă” a războiului din Ucraina prin susținerea părții agresate să-și învingă inamicul. Acest lucru ar descuajra Moscova să urmărească alte ambiții imperiale, subliniază politologul american.

Odată cu stabilizarea Europei, Washingtonul și-ar permite să-și concentreze eforturile pe teatrul asiatic, acolo unde se confruntă cu o amenințare în creștere din partea Chinei și ar reduce riscul de a se confrunta simultan cu două puteri revizioniste.

O „șansă decisivă” pentru victorie

Cea mai plauzibilă modalitate de a atinge acest obiectiv este de a înarma Ucraina și de a renunța la restricțiile în privința folosirii armelor. Ucraina are nevoie de artilerie, blindate și putere aeriană. Trebuie să poată lovi ținte militare rusești, cum ar fi aeroporturi, depozite de muniții și combustibil, dar și fabrici militare. Ucraina nu se poate apăra doar în tranșee, notează autorul.

Această schimbare de strategie i-ar oferi Ucrainei o ultimă șansă la un progres tactic pentru a-și recupera teritoriul până la ziua de dinainte de lansarea invaziei, un obiectiv considerat realist de către profesorul Grygiel. Din această poziție, forțele ucrainene ar putea continua să amenințe câștigurile obținute de Rusia începând cu 2014, în special peninsula Crimeea.

Degradând și împingând forțele ruse din teritoriul ucrainean pe care l-au ocupat din 24 februarie 2022 încoace, Kievul ar câștiga și opțiuni politice. O astfel de realizare militară ar putea impune suficiente costuri materiale și de reputație pentru a forța Rusia la masa negocierilor.

Crimeea ar putea rămâne sub ocupația rușilor, dar ar rămâne și un punct slab pe care armata ucraineană îl poate viza oricând pentru a descuraja Moscova să reia un război la scară largă.

Chiar și fără negocieri – care, în orice caz, nu pot înăbuși dorința Moscovei de a-și extinde imperiul în Europa -, o victorie rapidă și decisivă pe câmpul de luptă ar provoca destule pagube forțelor ruse pentru ca Ucraina să câștige timp pentru a-și reconstrui infrastructura și industria, pentru a recâștiga terenuri arabile și pentru a-și consolida capacitatea militară de a descuraja alte ofensive rusești, insistă Jakub Grygiel.

Avertismente în privința Rusiei

În opinia lui, Washingtonul și aliații săi au resursele necesare pentru a implementa această strategie chiar și până la alegerile prezidențiale programate pe 5 noiembrie în SUA. Factorul decisiv poate fi viteza de livrare și cantitatea ajutorului letal.

Autorul avertizează că, sub adăpostul armelor nucleare, Rusia are aspirația de a-și „restabili măreția imperială”. „Dar, pentru a atinge acest obiectiv, are nevoie de Ucraina, care i-ar oferi capacitatea de a amenința restul Europei și de a domina politica europeană. Fără Ucraina, Rusia rămâne o putere asiatică care pierde rapid teren în fața Chinei”, subliniază el.

Strategia înarmării „picătură cu picătură”, concepută în primul rând pentru a evita escaladarea tensiunilor și a conflictului, nu va salva Ucraina și nici nu va stabiliza frontiera de est a Europei, conchide Jakub Grygiel, insistând pentru „măsuri decisive”.

Urmărește-ne pe Google News