Cea mai veche biserică din România în care încă se mai slujește. E ridicată pe ruinele unui templu păgân

Lăcașul de cult se află nu departe de Prislop, locul în care credincioşii spun că Arsenie Boca ar înfăptui și acum minuni, scrie Glasul Hunedoarei. Specialiștii în istoria Evului Mediu spun că biserica de la Densuș a fost construită în secolul al XIII-lea, însă părintele Alexandru Gherghel, care slujește aici, e convins că știe adevărata poveste a lăcașului de cult.

„Aici a fost un templu păgân, în secolul III. Turla actualei biserici a fost, în antichitate, un coş de evacuare a fumului rezultat în urma sacrificiilor care se făceau. Pe acest loc a fost, de fapt, mausoleul ridicat în memoria generalului Longinus, cel care a condus o legiune romană şi a murit în timpul războaielor pentru cucerirea Daciei. Toţi turiştii ştiu că biserica a fost construită doar cu pietre de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Eu le spun că, în Densuş, în antichitate au existat cel puţin şapte construcţii romane care n-au mai supravieţuit”, a explicat, pentru sursa citată, părintele Alexandru Gherghel.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 8

Oamenii locului se mândresc cu faptul că biserica din Densuș nu se poate asemăna, din punct de vedere arhitectural, cu niciun alt lăcaș de cult de pe teritoriul României. Istoricii au fost impresionați de felul în care meșterii care au ridicat-o au reușit să îmbine arhitectura vremurilor cu elemente din construcțiile romane, notează sursa citată. Gurile de canal antice au fost transformate în ferestre, coloanele romane în contraforturi, iar altarele romane ar fi fost așezate unele peste altele pentru a deveni stâlpi. De asemenea, leii funerari romani au devenit decoraţii de cornişe, iar fragmente de sarcofage au fost descoperite în zidurile lăcașului de cult.

Recomandări

Castelul Peleș a ajuns o ruină în proptele. Casa Regală și Ministerul Culturii negociază molcom cine să rezolve problema care accelerează degradarea

Pictura din biserica de la Densuș a fost restaurată în ultimii 15 ani. Specialiștii au scos la iveală lucrări inedite, precum Iisus purtând un cojocel haţegan, în timp ce-i împărtăşeşte pe credincioşi, sau chipul Mântuitorului pus pe un ştergar haţegan.