15 comentarii- Trei părinți care au vorbit cu jurnaliștii Libertatea spun că nu pot ieși din rolul de părinte care-și vede copilul încă o dată derutat. „Dacă va lua o notă mică la Evaluarea Națională, mi se va spune că e vina lui, copilul n-a învățat”, spune o mamă care are fiica în clasa a VIII-a.
- După doi ani de școală online în pandemie, acum elevii nu știu când li se vor încheia mediile sau, în cazul celor din ani terminali, când vor da examenele naționale.
„Mi-a spus un profesor că e mai bine așa, mai e timp pentru copii să învețe pentru Evaluarea Națională. Dar noi nu vrem asta pentru copiii noștri, nu vrem o lungire, vrem să se încheie mediile și să-și dea examenele, să terminăm cu acest stres”, explică Elena B., mama unei eleve în clasa a VIII-a la o școală din București.
Când se încheie mediile pentru elevii de clasa a VIII-a
Conform calendarului Evaluării Naționale, înscrierea la examenele naționale are loc începând de astăzi, marți, 6 iunie, și până pe 9 iunie. Iar pe 9 iunie se aude ultimul clopoțel pentru elevii claselor a VIII-a. „Copilul meu are mediile încheiate la 11 materii, iar la 5 materii mai are nevoie de note. Nu știu când se va întâmpla asta, dacă greva se prelungește. Suntem într-o mare incertitudine”, mărturisește Elena B.
Un alt reper este pe 19 iunie, când are loc prima probă la limba română de la Evaluarea Națională.
Părinții: Dacă le pică ceva nepredat?
„Dacă greva continuă, nu văd cum este posibil să nu amâni examenele pentru clasa a VIII-a”, spune mama.
„La clasa fiicei mele, doamna profesoară de română nu a apucat să le predea Fraza. Dacă îi pică la examen fraza, ce va scrie ea, dacă niciun profesor nu i-a predat–o?”, se întreabă Elena B.
În jur de 150.000 de elevi ar trebui să dea Evaluarea Națională peste două săptămâni.
Părintele mai spune că orele de la școală nu pot fi recuperate nici prin meditații, întrucât profesorii nu au fost disponibili mai multe ore pe săptămână, fiind nevoiți să fie prezenți la școală în timpul grevei. „Nu am putut să facem nimic mai mult”.
O generație impactată
Părinții care au discutat cu Libertatea atrag atenția că pretențiile asupra copiilor sunt mari. Și că această exigență socială are o doză de ipocrizie, de vreme ce, spun ei, societatea și școala uită că elevii de astăzi din clasa a VIII-a sunt cei care au petrecut aproape doi ani în online. Sau în format hibrid, „când orele se făceau sau nu”.
În România, școlile au fost închise complet de patru ori în doi ani (2020-2022), în afară de momentele punctuale care priveau situația epidemiologică la nivel local.
„Este o generație impactată din clasa a V-a, de pandemie, apoi în clasa a VIII-a iei decizia să schimbi sistemul de învățământ de la semestre la module. Ministerul a băgat foarte multe zile libere – poate ele sunt valoroase, dar este grea adaptarea când o faci dintr-odată – ai băgat Școala Verde, o săptămână verde în care nu s-a făcut nimic, în Săptămâna Altfel iar nu s-a făcut nimic. Este ca un lanț, din care tu rupi niște zale, îi scoți pe copii din ritm”, acuză Elena B. România este printre țările europene cu cele mai puține zile de școală într-un an.
În primii doi ani de pandemie, elevii de la noi au înregistrat întârzieri de învățare de 4-6 luni, mai mult decât media pentru Europa și Asia Centrală, potrivit unei evaluări a companiei de consultanță McKinsey, citată de site-ul de educație Edupedu în mai 2022.
Asta înseamnă că timp de 108 zile copiii la nivel național nu au mers la școală – mult peste media regiunii pentru întreaga perioadă de doi ani, mai arată studiul.
Elena B. consideră că schimbările la clasa a VIII-a sunt „teste” care nu ar trebui făcute de minister pe elevii din clasele terminale. „I-au împins pe copiii ăștia la o altă relaxare în masă și te trezești acum că trebuie să aibă câte opt note la o materie, iar unii au doar 2-3 note”, mai spune ea.
Andreea Ionescu: „Sunt generația cea mai afectată”
Și Andreea Ionescu, fondatoarea grupului de inițiativă „Părinții cer schimbare”, mama unui elev în clasa a VIII-a, crede că prea puțin se mai are în vedere că acești copii erau în clasa a V-a când a început pandemia.
Dacă pentru elevii care au dat examene în 2020 și 2021 s-a luat în calcul această sincopă în pregătirea lor, despre cei care au fost numiți „generația pandemiei” nu se mai spune nimic.
„Ei au avut și pandemia. Le-am mai acordat o minimă atenție primilor absolvenți și celor la un an după și acum, pe aceștia, îi luăm de buni, ca și cum ei n-au prins nicio pandemie. Dar ei sunt generația cea mai afectată, aceeași pandemie au prins-o și acești copii și au prins și o grevă exact înainte de examene. Generația pandemiei și a grevei”, mai spune părintele.
Avertismentul unei mame: va crește inechitatea
Andreea Ionescu se consideră privilegiată că a putut să-și susțină băiatul în toată perioada grevei. Chiar au mers și într-o mică vacanță. Este conștientă însă că sunt puțini cei în situația ei.
„Aici intervine problema: în această perioadă unii copii au avut parte de susținerea unui adult și au lucrat, și-au continuat învățarea, iar alți copii, care sunt cred eu mai mult de jumătate, nu au putut avea parte de această susținere. Asta înseamnă că după acest examen de segregare, pentru că asta este Evaluarea Națională, inechitatea se va adânci foarte mult”.
„Hai să încheiem mediile măcar”
Ca activistă în zona educației, Andreea spune că a susținut mereu mărirea salariilor profesorilor și inclusiv greva. Crede însă că acum e nevoie de o concentrare pe încheierea mediilor copiilor care au examene de dat.
„Este urgent ca în această săptămână Ministerul Educației să găsească soluții de a încheia situația copiilor de clasa a VIII-a, fie prin directori, fie prin profesorii care nu sunt în grevă, ca măcar să rămânem aproape de ideea de a respecta calendarul examenelor”.
Nu prea sunt voci care să vorbească și pentru acești copii. Cred că binele pe termen lung acesta este, dar hai să încheiem mediile măcar. Să nu plătească totuși copiii.
Andreea Ionescu, părinte și activistă pe educație
Copiii nu au note suficiente pentru încheierea mediilor
Violeta Niță, mamă a doi copii de în clasa a VI-a, respectiv a X-a, și managerul unui centru de meditații, susține de asemenea încheierea mediilor, ca prioritate.
„Copiii mei sunt acasă amândoi, nici unul nu are note suficiente pentru închiderea mediilor așa cum cere legea, asta în contextul în care copiii mei nu au lipsit de la școală. Dar cu trei săptămâni înainte de închiderea anului școlar, când au început greva, profesorii nu făcuseră nimic în sensul acesta”, este nemulțumită mama.
Împotriva schimbării calendarului
Mai mult, ea respinge ideea ca anul școlar să-și schimbe calendarul. „Dacă se prelungește anul școlar, eu n-o să-mi las copiii la școală. Sunt unii profesori care dau teste și uită să le aducă. La centru (de meditații, n.r.) am copil căruia nu i s-au adus testele din februarie, deși statutul elevilor spune că trebuie aduse în 15 zile lucrătoare”, este revoltată Violeta Niță.
Ridică o altă problemă, cea a concediilor pe care unele familii și le-au antamat și dacă se prelungește școala, acestea vor pierde banii. „Dacă aveam copiii în a VIII-a sau în clasa a XII-a și aveam plătit un concediu, nu mi s-ar fi rambursat banii. Iar eu trebuia să stau acasă cu toată familia, să dea copiii examenele, nu?”.
„Nu sunt de acord cu mărirea salariilor la grămadă”
Violeta Niță crede că este necesară o creștere a salariilor profesorilor, mai ales pentru debutanți, dar nu ar opta pentru o creștere generalizată.
„Nu mi se pare firesc să i se mărească salariul și primei învățătoare pe care a avut-o feciorul meu, care avea 25 de ani și îi pedepsea pe copii fizic și ne făcea pe noi de tot râsul în ședințele cu părinții, că nu i-am cumpărat directoarei cadou ca s-o titularizeze. Nu mi se pare că așa un profesor trebuie să aibă salariul mărit la fel ca următoarea doamnă pe care a avut-o și care este efectiv icoană. Nu sunt de acord cu mărirea salariilor la grămadă”, este opinia sa.
Contraargumentul celor care susțin mărirea salariilor este acela că doar o mărire a domeniului va atrage oameni buni în sistem. Că măririle nu se referă doar la profesorii existenți, ci și la cei care vor veni, după cum a argumentat, într-un mesaj public, Anda-Irina Sturza, profesoară de filosofie la Colegiul Național Gheorghe Lazăr, în București.
„Aș fi vrut să-i văd pe profesori ieșind în stradă și pentru elevi”
„Nu cred că fac grevă de dragul elevilor; dacă era de dragul lor, nu-i foloseau. La clasa a XII-a știu mulți profesori care au făcut pauză din grevă ca să le poată încheia situația copiilor, unii cu burse obținute în străinătate, și apoi au revenit în grevă. Pe aceia cred că îi interesează situația elevilor”, adaugă Violeta Niță.
Încă de la începutul grevei profesorilor, asociațiile de profesori și cele de elevi s-au poziționat în solidaritate cu cerințele cadrelor didactice. Același lucru îl susține și Elena B. „Nu spun că n-au dreptate cu greva, te gândești la binele propriu ca noi toți, de altfel, înțeleg că merită salarii mai mari, că toți avem nevoie de profesori buni și bine plătiți”.
Părintele însă se arată revoltat că profesorii nu au ieșit în stradă să-și strige nemulțumirile și în alte momente.
„Nu ai fost de acord cu Legile Educației, dar nu ai ieșit în stradă pentru asta. Am înțeles că nu ai bani, că ești prost plătit, dar te-am văzut eu pe tine, vreodată, profesor sau cadru didactic, să ieși în stradă pentru elevi, pentru sistemul de învățământ care se schimbă de la un ministru la altul?”.
Cerințele profesorilor și oferta Guvernului
În ședința de Guvern din 1 iunie, Executivul a adoptat o ordonanță de urgență care mărește cu 1.000 de lei brut salariile profesorilor, respectiv cu 400 de lei brut salariile personalului nedidactic, începând cu 1 iunie 2023.
Salariul mediu brut al profesorului debutant va fi echivalent cu salariul mediu brut pe economie în noua lege a salarizării, a anunțat Guvernul, iar creșterile salariale vor fi realizate etapizat, pe o perioadă de trei ani, începând cu 2024.
Sindicaliștii nu au fost de acord cu creșterea eșalonată a salariilor pe o perioadă de trei ani și au anunțat că vor continua greva generală care a început în 22 mai.