ComenteazăReclamantul, un septuagenar care locuieşte în Strasbourg, în nord-estul Franţei, şi care este părintele unui copil adoptat cu soţia sa, luptă de mai mulţi ani pentru ca menţiunea „sex neutru” sau „intersex” să înlocuiască menţiunea „sex masculin” pe actul său de identitate.
Născut în 1951 „fără penis sau vagin”, lipsit de „gonade”, „testicule sau ovare”, reclamantul explica în 2017 pentru agenția franceză de presă că pur şi simplu vrea „să fie recunoscut” ceea ce era „de la naştere”.
Plângerea sa a fost acceptată în august 2015 de un tribunal pentru probleme familiale din oraşul său natal, Tours, situat în vestul Franţei.
Însă o curte de apel a respins plângerea în martie 2016, temându-se să „recunoască, sub acoperirea unei simple rectificări a stării civile, existenţa unei alte categorii sexuale”.
În anul următor, Curtea de casaţie, cea mai înaltă jurisdicţie a ordinii judiciare franceze, a respins și ea cererea.
Decizia CEDO
În decizia sa publicată marţi, CEDO „recunoaşte că discordanţa între identitatea biologică a reclamantului şi identitatea sa juridică este de natură să îi provoace suferinţă şi anxietate”, dar relevă că „a da dreptate cererii sale” ar avea drept consecinţă pentru Franţa obligaţia de a-şi „modifica în acest sens dreptul său intern”.
„Este vorba despre o chestiune ce reprezintă o alegere a societăţii”, subliniază CEDO, care lasă Franţei să determine în ce ritm şi până la ce punct este convenabil să răspundă cererilor persoanelor intersexuale.
Mai multe ţări, printre care Australia, Noua Zeelandă, India sau Nepal, au recunoscut un al treilea sex sau gen, încă numit sex neutru sau intersex.
Foto: Profimedia Images