UPDATE. CEDO a decis că România are șase luni pentru a veni cu soluții pentru rezolvarea condițiilor din penitenciare. De câte închisori ar avea nevoie țara noastră

Prin această decizie-pilot, CEDO a stabilit că a fost încălcat Articolul 3 al Convenţiei, care interzice tratamentele inumane sau degradante, în acest caz care vizează condiţiile de detenţie din închisorile româneşti, precum şi din arestul poliţiei.Reclamanții, deținuți în România s-au plâns de condițiile din penitenciarele Gherla, Aiud, Oradea, Craiova, Târgu-Jiu, Pelendava, Rahova, Tulcea, Iaşi și Vaslui și condițiile din arestul preventiv de la Baia Mare.

UPDATE ora 15:00. Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Cristina Tarcea, a declarat marţi, după decizia CEDO privind condiţiile din penitenciare, că în şase luni poate fi făcut un plan de rezolvare a situaţiei, însă  nu crede că în acest interval se pot găsi soluţii la problemele nerezolvate de 20 de ani.

“Faptul că prima condamnare a existat în 2003, acum suntem în 2017 şi nimic spectaculos nu s-a întâmplat, îmi este greu să cred că în şase luni se va putea schimba radical situaţia”, a adăugat Tarcea, conform News.ro.

UPDATE ora 14:30. Directorul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, Marius Vulpe, a declarat, marţi, că trebuie rezolvată problema a 8.000 – 8.5000 de deţinuţi pentru a rezolva cerințele CEDO. Acest lucru ar însemna un necesar de opt penitenciare moderne. un singur penitenciar ar costa aproximativ 140 de milioane euro.

Recomandări

Generalul Nicolae Militaru, artizanul diversiunilor cu „teroriști” care au dus la moartea multor soldați la Revoluție. De ce i-a oferit Ion Iliescu conducerea Armatei

„Din statistici şi analize publice, azi sistemul penitenciar ar avea nevoie de 8.000 – 8.500 de locuri de cazare pentru a nu mai fi presaţi de această decizie pilot. În 27 de ani au fost construite doar trei penitenciare noi, la Rahova, Arad, Giurgiu, care nu e finalizat nici azi în totalitate. Va mai dura foarte mult să mai putem construi măcar 8 penitenciare, dacă vorbim de cele 8.500 de locuri, măcar 8 penitenciare de câte 1.000 de locuri ar trebui construite”, a spus şeful ANP, prezent la o dezbatere din Parlament pe tema penitenciarelor, potrivit News.ro.

„Sunt două mari posbilităţi propuse de acest memorandum – pe de o parte înfiinţarea de penitenciare noi, sunt deja două penitenciare aflate în faza de aprobare de Guvern a două studii de fezabilitate, studiile care ne indică că un penitenciar de circa 1.000 de locuri, modern, ar costa 140 de milioane de euro”, a precizat Marius Vulpe.

Şeful Penitenciarelor a adăugat că aşteaptă aprobarea Guvernului pentru investiţie în cursul anului 2017, astfel încât spre finalul anului să poată fi demarată procedura de achiziţie.

El a fost întrebat şi despre varianta înfiinţării unor penitenciare private.

„Nu ştiu dacă ele vor fi mai eficiente din punct de vedere financiar, privind gestionarea banului public, pentru că în esenţă asta va fi, statul care astăzi nu este capabil să asigure drepturile deţinuţilor să ofere această oportunitate unui partener privat pe aceeaşi sumă sau pe o sumă rezonabilă”, a spus directorul ANP.

Recomandări

Adevărata revoluție. Cei zece pași care chiar ar schimba România

UPDATE ora 13:00. Premierul Sorin Grindeanu a reacționat după decizia CEDO și a declarat că a avut deja o discuţie cu ministrul Justiţiei, Tudorel Toader. Premierul este convins că acesta va veni „în ritmul potrivit” cu planul de măsuri pe care ţara noastră trebuie să le ia în termenul de şase luni stabilit de instanţa europeană.

„Decizia ne obligă ca în cele şase luni să venim cu un plan concret agreat şi de Consiliul de miniştri, dar şi de Guvernul României, astfel încât problema semnalată de către CEDO să înceapă să fie rezolvată, pentru că această decizie vine ca urmare a problemelor existente în penitenciarele din România. Deci, urmare a acestor probleme, avem această decizie care ne dă un termen de şase luni, în care să venim cu aceste măsuri”, a declarat Grindeanu.

Premierul a spus că, în urmă cu câteva zeci de minute a avut o discuţie pe această temă cu ministrul Justiţiei, Tudorel Toader.

„Sunt convins că va veni în ritmul potrivit cu acest plan de măsuri, astfel încât în cele 6 luni să reuşim să aprobăm acest plan, să facem paşi concreţi şi până la urmă să facem în şase luni lucruri care trebuiau făcute în ultimii 26 de ani”, a precizat premierul.

Recomandări

Coșul de cumpărături, mai ieftin în Ungaria decât în România | Experiment Libertatea

Întrebat dacă, în opinia sa, acest termen de şase luni e suficient, şeful Executivului s-a declarat optimist.

„Avem timp în cele şase luni să facem acest plan extrem de bine aşezat. Măsurile respective trebuie să fie parte a acestui plan, urmând perioada de implementare. Dar vreau să fie foarte bine aşezate şi tocmai acesta a fost rostul discuţiei mele cu domnul ministru Toader. E timp suficient să facem acest plan de măsuri, să luăm măsuri concrete, nu doar să facem acest plan şi să arătăm că suntem determinaţi în a respecta şi subliniez în a respecta decizia CEDO şi a îmbunătăţi condiţiile din penitenciare, care, iată, nu sunt invenţii, nu sunt lucruri spuse doar de către unii şi alţii, ci azi s-a dovedit că sunt lucruri extrem de grave”, a spus Sorin Grindeanu.

UPDATE ora 11:20. CEDO a decis că România are șase luni pentru a rezolva condițiile din penitenciare. Condiţiile de detenţie din penitenciarele din România contravin Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului şi arată o disfuncţionalitate structurală care necesită adoptarea de măsuri generale de către stat, a transmis Curtea Europeană pentru Drepturile Omului.

Potrivit deciziei Curții, România are la dispoziţie 6 luni, pentru a stabili un calendar de rezolvare a condițiilor improprii din penitenciare.

România, obligată să plătească 16.000 de euro despăgubiri morale și cheltuieli de judecată, în cazul Rezmiveş și alții, împotriva statului român

CEDO a mai decis că România trebuie să plătească, în total, 16.000 de euro despăgubiri morale şi 1.850 de euro cheltuieli de judecată, după ce instanţa europeană a fost sesizată de Daniel Arpad Rezmiveş, Laviniu Moşmonea, Marius Mavroian şi Iosif Gazsi în legătură cu condiţiile din închisorile din România. Aceștia au reclamat la CEDO supraaglomerarea din celule,  insuficienţa instalaţiilor sanitare şi de lipsa de igienă, calitatea scăzută a hranei, dar și prezența de şobolani şi insecte în celule dar și mucegai pe pereți. Deținuții au fost închiși în Timișoara, Baia Mare și Focșani. Unul dintre ei a fost eliberat în 2015.

Instituția a decis, cu unanimitate de voturi, că România a încălcat Articolul 3 din Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului, care interzice tratamentele inumane sau degradante.

Ce măsuri trebuie să ia statul român, potrivit deciziei CEDO

Potrivit deciziei CEDO, judecătorii europeni au luat act de faptul că spațiul alocat deținuților este sub 3 metri patrați. Condițiile precare din penitenciare au fost resimțite și de alți factori, precum lipsa luminii naturale, absența ieșirilor în aer liber, toaletele lipsite de igienă minimă și lipsa accesului la apă caldă.

Deținuții s-au plâns și de lipsa aerului în celule, prezența mucegaiului pe pereți, dar și calitatea slabă a mâncării. CEDO precizează că aceste aspecte au fost menționate și în alte cazuri de plângeri primite din partea unor deținuți din România.

CEDO cere statului român să rezolve problema aglomerației din penitenciare și a condițiilor materiale ale deținuților. În plus, statul român trebuie să ia decizii de remediere și compensare a celor care s-au confruntat cu condițiile improprii din detenție.

”Judecătorii să constate voinţa, determinarea, buna noastră credinţă spre ireversibilitate, spre îndeplinirea standardelor europene, spre respectarea cerinţelor de detenţie din penitenciare. Eu personal aştept decizia de mâine ( marți, nr) și sper într-o decizie echilibrată care să înţeleagă condiţiile concrete de la noi, o decizie după care vom veni cu acea foaie de parcurs, măsurile pe care le vom lua pentru îndeplinirea tuturor deciziilor”, a declarat Tudorel Toader, prezent la ședința comisiei juridice din Senat.

Ministrul spune că se așteaptă la o foaie de parcurs, pe care oficialii Curții Europene a Drepturilor Omului să o înmâneze statului român, și care să cuprindă o perioadă de timp în care aceste măsuri de îmbunătățire a condițiilor din penitenciare să poată fi puse în aplicare. Cu alte cuvinte, ministrul afirmă că nu va fi vorba despre o sancțiune dată României, în acest moment, ci doar de un avertisment.

Măsuri privind condițiile din penitenciare, pe masa Parlamentului

În Parlament sunt în lucru mai multe legi privind condițiile din penitenciare, inclusiv legea grațierii colective. Deputaţii din Comisia juridică au adoptat, luni, un amendament la proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate care prevede că deţinuţii încarceraţi în condiţii inumane beneficiază de şase zile reduse din pedeapsă la 30 de zile de detenţie în condiţii necorespunzătoare. Camera Deputaților este for decizional în acest caz, iar un vot final ar urma să fie dat chiar marți.

Deputații au dublat, practic, reducerea pedepsei, față de forma inițială a proiectului, venită de la Senat, și în care deţinuţii încarceraţi în condiţii inumane beneficiau de doar 3 zile reduse din pedeapsă la 30 de zile de detenţie în condiţii necorespunzătoare.

Ministrul Justiției urmează să prezinte în perioada următoare Parlamentului proiectul de modificare a Codului penal și de procedură penală, iar în Senat, proiectul de lege privind grațierea colectivă va primi în următoarele două săptămâni o formă finală, pentru a merge la vot în plen.

Tot marți, comisia pentru Drepturile Omului, Culte şi Minorităţi organizează o dezbatere cu tema „Dreptul la muncă al deţinuţilor”, la care sunt invitaţi, între alţii, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, ministrul Educaţiei, Pavel Năstase, şi ministrul Afacerilor Interne, Carmen Dan.

Scopul evenimentului este „de a conştientiza faptul că munca în penitenciar trebuie să fie considerată ca un element pozitiv al regimului penitenciar şi că autorităţile din penitenciare trebuie să depună efortul de a oferi deţinuţilor o muncă utilă şi corespunzătoare”.

Preşedintele Klaus Iohannis a vorbit, la începutul anului, la Bruxelles, cu oficiali europeni, despre condițiile din penitenciare. Șeful statului a anunțat, atunci, că în niciun caz nu va exista o sancțiune sau o amendă de 80 de milioane de euro, din partea CEDO, pentru România, pentru nerespectarea condițiilor din închisori. El prezenta și soluția: dacă țara noastră elaborează un pachet de măsuri care satisfice cerințele CEDO și cerințele Consiliului European, atunci toate dosarele pe această speță vor fi returnate României.

Președintele CEDO, Guido Raimondi, recomanda României să adopte modelul italian pentru rezolvarea problemei închisorilor din România. Concret, să reducă pedepsele deținuților pentru bună purtare și comutarea sentințelor în arest la domiciliu.

Guido Raimondi a afirmat, în ianuarie, la Strasbourg, că numărul cazurilor aflate pe masa Curții Europene a Drepturilor Omului a crescut cu 95% în România și se referă în principal la condițiile de detenție. În acest sens, președintele CEDO recomandă să fie luate măsuri politice pentru rezolvarea problemei închisorilor și dă ca exemplu modelul italian.

În anul 2013, prin decretul „Închisori goale”, a fost instituită eliberarea anticipată, decisă de judecători, pentru aproximativ 1.700 de deţinuţi, prin reducerea pedepselor cu 75 de zile pentru fiecare 6 luni petrecute în închisori în cazul prizonierilor cu bună purtare, s-a instituit eliberarea condiţionată cu un plafon ridicat la 4 ani de închisoare rămaşi, precum şi eliberarea condiţională specială, pentru dependenţii de droguri şi alcool, în cazul în care petrec perioada de probaţiune în centre de reabilitare

Urmărește-ne pe Google News