Cehia „arde” puntea de legătură cu Slovacia premierului prorus Robert Fico, pe fondul dezacordurilor privind războiul din Ucraina

Cehia şi Slovacia, membre ale Uniunii Europene şi ale NATO, au format un singur stat până în 1993, când a avut loc o secesiune paşnică, la patru ani după ce Cehoslovacia scăpase de regimul comunist susţinut de Uniunea Sovietică.

Ambele ţări au acordat Ucrainei asistenţă umanitară şi militară după invazia rusă declanşată în februarie 2022.

Cabinetul de la Bratislava a întrerupt însă ajutoarele pentru ucraineni după ce premierul prorus Robert Fico a ajuns la conducere, în octombrie 2023.

Fiala invocă „diferenţe de opinie substanţiale”

Liderul slovac a făcut în ultimele luni diferite comentarii care au deteriorat relaţiile cu Kievul, punând sub semnul întrebării suveranitatea Ucrainei şi cerând încheierea păcii cu Rusia.

„Suntem convinşi că nu este necesar deocamdată să ţinem o şedinţă comună a celor două guverne”, a declarat presei premierul ceh Petr Fiala.

El a adăugat că, deşi sunt multe subiecte de discutat la nivel guvernamental, „nu putem ascunde că există diferenţe de opinie substanţiale asupra anumitor chestiuni vitale de politică externă”.

Guvernele de la Bratislava şi Praga urmau să se reunească în primăvara aceasta în Cehia, conform unui acord încheiat în noiembrie anul trecut de cei doi premieri.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

Ultima şedinţă comună a celor două cabinete a avut loc în aprilie 2023, când prim-ministru al Slovaciei era politicianul de centru Eduard Heger.

AFP notează că disensiunile privind Ucraina au fost evidente la finalul lunii februarie, la reuniunea de la Praga a prim-miniştrilor Cehiei, Slovaciei, Poloniei şi Ungariei, în cadrul Grupului de la Visegrad.

De o parte s-au aflat premierii ceh şi polonez, respectiv Petr Fiala şi Donald Tusk, promotori ai unui sprijin mai puternic pentru Ucraina; de cealaltă, omologii lor slovac şi ungar, Robert Fico, respectiv Viktor Orban, care au susţinut ferm că ţările lor nu vor acorda niciun fel de asistenţă militară Kievului.

„Cred că pot spune că există diferențe între noi”, a spus săptămâna trecută Fiala, citat de Politico.

Iar la sfârșitul săptămânii, Fico a remarcat retragerea unui sistem italian de apărare antiaeriană din Slovacia și a întrebat cine va proteja reactoarele nucleare ale țării. Ministrul ceh pentru afaceri europene, Martin Dvořák, a ripostat: „Ar trebui să-l întrebe pe Putin, dacă sunt atât de buni prieteni și dacă este atât de necesar să îl reabiliteze (pe președintele rus, n.r.). Poate că Rusia și-ar oferi protecția”.

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

La rândul său, Ministerul de Externe de la Bratislava a convocat-o pe ambasadoarea olandeză Gabriella Sancisi în legătură cu o dezbatere pe care ambasada sa o organizează joi la Praga, pe tema situației politice din Slovacia. Ministerul a criticat decizia de a invita diplomați din toate țările UE – dar nu și din Slovacia.

„Ministerul slovac de Externe respinge o astfel de ingerință în afacerile interne ale Republicii Slovace”, a precizat instituția, într-o declarație de presă.

Foto: Profimedia Images

Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul dintre Ucraina și Rusia

Urmărește-ne pe Google News