În 10 decembrie, INS a publicat „Mișcarea naturală a populației” pe octombrie 2020. Comunicarea sa tradițională conține natalitatea, mortalitatea, sporul natural și numărul de căsătorii și divorțuri.
În octombrie 2020 au fost înregistrați în România 16.546 de copii născuți și 27.491 de decese.
Termenul „înregistrat” semnifică numărul de nașteri și de decese contabilizate într-o lună, care diferă ușor de cele efective în acea lună. Potrivit metodei statistice, în fiecare lună există o mică abatere care se reglează: nașterile și decesele din finalul lunii anterioare, care n-au fost prinse în situația acelei luni, se raportează în luna curentă. După cum evenimentele din ultimele zile ale lunii curente se reportează statistic în luna următoare.
Raportul INS arată că octombrie 2020 are cu peste 4.000 de decese mai mult, semnificând 20% în plus, față de orice altă lună a anului curent.
Față de lunile octombrie ale ultimului deceniu, mortalitatea din octombrie 2020 e cu 30%, în medie, mai mare. În octombrie 2019 fuseseră 21.079 de decese înregistrate, iar un an mai devreme, 22.942 de decese.
„Cea mai mare mortalitate înregistrată în octombrie, dintotdeauna”
Pe fondul mortalității ridicate, Libertatea a rugat INS să verifice seriile lungi de numere, de la cel de-al Doilea Război Mondial.
Răspunsul Institutului Național de Statistică a fost că „în 2020 este cea mai mare mortalitate înregistrată în octombrie, dintotdeauna”. Sunt luați în calcul anii de după 1944, „înainte oricum populația era alta, mai mică”.
Mortalitatea mare apărea, statistic validat, în iarnă
Luni cu mortalitate mai mare în istoria postbelică României au mai fost, dar în iarnă:
- Ianuarie 1973 – 33.760 de decese
- Ianuarie 1996 – 31.748 de decese
- Ianuarie 2004 – 28.885 de decese
De altfel, ianuarie 2004 este cea mai mare cifră anterioară a mortalității, ceea ce înseamnă că, în valori absolute, de 16 ani în România nu au murit atâția oameni într-o lună, oricare ar fi aceasta.
Comparând cu cele 27.491 de decese din octombrie 2020, luna octombrie cea mai apropiată ca mortalitate a fost în 1997, cu 23.804 decese înregistrate.
Situația din România nu e unică, un economist din Polonia susținând că noiembrie 2020 este luna cu cea mai mare mortalitate a țării sale, de la război.
În cazul României, comparația octombrie 2020 – toate celelalte luni octombrie din ultimii aproape 80 de ani a fost confirmată oficial de autoritatea de statistică pentru redacția Libertatea.
Care pot fi cauzele?
Profesorul Ghețău: „Creșterea mortalității prin alte cauze de deces în contextul marilor dereglări”
Într-un articol publicat pe contributors.ro și preluat de Hotnews, profesorul doctor Vasile Ghețău, probabil cea mai apreciată voce a studierii demografiei de la noi, vorbește despre „Recrudescența mortalității” în întreaga Europă.
El observă că, într-o serie de țări, s-a înregistrat „stoparea lungului parcurs descendent după vârful din primăvară și reinstalarea creșterii mortalității”.
Efectul mortalității COVID este semnificativ.
„Numărul de decese provocate de virus s-a majorat semnificativ în luna octombrie, ajungând la 2.140 (1.204 în luna anterioară), iar proporția în ansamblul deceselor a ajuns la aproape 8 la sută, valoare care confirmă o contribuție în progres a deceselor prin virus la creșterea numărului total de decese”, scrie Ghețău.
Dar nu doar morțile direct înregistrate din cauza COVID, care contribuie cu 8% în mortalitatea lui octombrie 2020, este explicația, consideră statisticianul. Pandemia are și efecte indirecte puternice, care încep să se vadă în statistică.
Sursa majoră a creșterii numărului de decese nu poate fi însă decât creșterea mortalității prin alte cauze de deces în contextul marilor dereglări, disfuncționalități și restricții la internări și tratamente în spitale. Nu ar trebui să subestimăm efectele psihologice negative ale măsurilor restrictive, ale izolării îndeosebi, în agravarea unor patologii.
Vasile Ghețău: