Liderii grupurilor politice din Parlament spun că vor să finalizeze rapid procesul pentru ca noua Comisie să își poată începe activitatea. Asta înseamnă că ar putea să se abțină de la respingeri, pentru a evita ca o nominalizare eșuată să declanșeze o „vânătoare” între partidele rivale care să-și vizeze candidații, însă nu există nicio garanție că acest lucru nu se va întâmpla.

Dacă Parlamentul decide să reducă echipa lui von der Leyen, iată o listă cu candidații care au cea mai mare probabilitate de a primi un vot negativ, potrivit sursei citate.

Oaia neagră

Olivér Várhelyi (Ungaria) – comisar pentru Sănătate și Bunăstarea Animalelor. Nu este un secret pentru nimeni că alegerea premierului ungar Viktor Orbán se va confrunta cu o audiere agresivă.

În calitate de comisar pentru vecinătate și extindere în primul mandat al lui von der Leyen, Várhelyi 
s-a confruntat cu critici din partea oficialilor de la Bruxelles pentru deschiderea sa față de țările candidate, ceea ce a dat naștere la preocupări privind statul de drept și democrația.

Deputații europeni s-ar putea să-și amintească și de incidentul din 2023, când i-a numit „idioți”.

În timp ce se zvonește că Budapesta are pregătit un Plan B, europarlamentarul Enikő Győri, unii europarlamentari sunt îngrijorați de faptul că votul împotriva lui Várhelyi i-ar permite lui Orbán să țină Bruxelles-ul ostatic, nepropunând un înlocuitor. Totuși, există un acord larg în Parlamentul European pentru ca acest candidat să fie înlăturat.

Ambasadorul decăzut

Marta Kos (Slovenia) – comisar pentru Extindere. Kos a fost o alegere de ultimă oră de către guvernul sloven, după ce von der Leyen a făcut presiuni asupra țării pentru a nominaliza un candidat femeie.

Deși are calificări care par promițătoare, probabil că se va confrunta cu întrebări despre competența ei.

Kos a demisionat din funcția de ambasador al Sloveniei în Germania și Elveția în 2020, în urma acuzațiilor de gestionare proastă și a unei investigații de patru săptămâni conduse de Ministerul Afacerilor Externe, potrivit presei slovene.

Nici legăturile ei cu una dintre cele mai mari firme de lobby din lume nu vor trece neobservate. Kos a lucrat pentru consultanța globală de comunicații Kreab în calitate de consilier principal, oferind „cunoștințele ei aprofundate despre leadership, comunicare, probleme de gen, afaceri politice și relații externe, în special în țările vorbitoare de limbă germană și în Europa de Sud-Est”, potrivit site-ului companiei.

Kos a declarat pentru Politico că nu se consideră o lobbyistă și nici nu este inclusă în registrul de transparență al UE.

Ea va trebui, de asemenea, să depășească acuzațiile delegației PPE a Sloveniei cu privire la presupusele legături cu poliția din fosta Iugoslavie, după cum a raportat Euronews, acuzație pe care a negat-o în mod repetat.

Fața Belgiei

Hadja Lahbib (Belgia) – comisar pentru Ajutor umanitar, Management al crizelor și Egalitate. Parlamentul va ezita să doboare una dintre puținele femei din echipa lui von der Leyen, iar portofoliul lui Lahbib nu este unul dintre cele mai râvnite.

Totuși, Lahbib – care în calitate de ministru belgian de externe a fost figura publică a președinției Consiliului UE din primăvara trecută – ar fi bine să se pregătească pentru întrebări incomode.

Este probabil să se confrunte cu întrebări despre trecutul ei, în special cu privire la o călătorie în Crimeea în perioada ei ca jurnalist, care a fost finanțată de Rusia, și cu privire la gestionarea vizelor pentru oficialii iranieni, în urma căreia aproape și-a pierdut funcția de ministru de externe.

Ținta

Ekaterina Zaharieva (Bulgaria) – Comisar pentru Startup-uri, Cercetare și Inovare. Cuțitele sunt scoase pentru Ekaterina Zaharieva, fostul ministru de externe al Bulgariei.

În 2018, Zaharieva a fost implicată într-un scandal legat de vânzarea de cetățenii bulgare. După cum a raportat Euractiv la acea vreme, un fost oficial de imigrație a acuzat-o pe Zaharieva că a acceptat escrocheria în calitate de ministru al justiției.

Zaharieva a negat acuzațiile și nu a existat nicio urmărire judiciară, dar adversarii ei politici sunt dornici să amintească tuturor de asocierea ei cu acest scandal. 

Novicele

Glenn Micallef (Malta) – Comisar pentru corectitudine intergenerațională, tineret, cultură și sport. Alegerea Maltei a stârnit ridicări din sprâncene printre membrii Partidului Laburist al lui Micallef, din cauza lipsei de experiență a acestuia pentru o slujbă care este adesea ocupată de un fost prim-ministru sau de alte persoane cu greutate politică.

În vârstă de 35 de ani, Glenn Micallef a fost șef de cabinet al prim-ministrului Robert Abela și cunoaște bine Bruxelles-ul, conducând departamentul Maltei responsabil de coordonarea cu UE.

Totul se va rezolva dacă parlamentarii vor considera că acest CV este adecvat pentru portofoliu.

Parlamentul European a respins șapte candidați în zece ani

Din 2004, Parlamentul a respins cel puțin un candidat din fiecare nouă Comisie. În total, șapte persoane au intrat în Parlament în calitate de comisari desemnați și au ieșit ca simpli cetățeni.

În 2004, candidata Italiei a fost eliminată din cauza comentariilor sale homofobe și misogine, în timp ce nominalizata letonă a primit decizia după ce Parlamentul a hotărât că nu a făcut suficient pentru a explica neregulile financiare din trecut.

În 2009, Rumana Jeleva din Bulgaria a trebuit să demisioneze după ce parlamentarii au respins-o din cauza legăturilor cu o firmă de lobby și pentru că nu este familiarizată cu portofoliul pe care urma să-l ocupe.

În 2014, candidatul Sloveniei a fost respins după o prestație dezastruoasă în fața comisiei care i-a decis soarta.

Cel mai mare val de respingeri a avut loc în 2019, ultima dată când parlamentarii au reușit să-și încordeze mușchii și să „doboare” trei comisari.

Alegerea României a fost respinsă din cauza unei donații către partidul ei socialist. Candidatul Ungariei, a cărui firmă de avocatură lucrase pentru guvernul țării, a fost înlăturat din cauza preocupărilor legate de conflictul de interese.

De asemenea, candidata Franței, vedeta liberală Sylvie Goulard, a fost respinsă din cauza preocupărilor etice legate de munca ei pentru un think tank din Statele Unite.

Foto: Hepta

Urmărește-ne pe Google News