ComenteazăAnul 2019, care ar putea fi declarat unul dintre cei
mai călduroşi înregistraţi vreodată, a debutat cu o vreme neobişnuită în Europa
de Vest şi a continuat să copleşească bătrânul continent cu un val de căldură
excepţional de precoce, arată Agerpres.
În februarie, s-au înregistrat temperaturi maxime
record în Marea Britanie, ajungând chiar la 20,6 grade Celsius în Ţara Galilor
şi primăvară timpurie în Franţa, cu 21 de grade Celsius în Pleyber-Christ, sau
în Scandinavia unde au fost 9,1 grade Celsius în Kvikkjokk (Suedia), în
apropierea Cercului Polar, dar şi 17,8 grade Celsius în Linge (Norvegia).
Toate acestea în timp ce în Turcia şi Grecia ningea.
Australia a fost, însă, deosebit de afectată în acest
an de caniculă, secetă şi incendii, pe acest continent fiind înregistrată cea
mai călduroasă vară (decembrie-februarie) de la debutul înregistrărilor
meteorologice.
De altfel, prima lună din acest an a fost cea mai
călduroasă lună ianuarie din istoria monitorizărilor meteorologice din
Australia, cu o temperatură medie ce a urcat, pentru prima dată, la peste 30 de
grade.
Temperaturile extreme care au afectat sudul Australiei
au condus la înregistrarea unor valori record, care au ajuns până la 46,6 grade
Celsius în capitala statului Australia de Sud şi la 49,5 grade Celsius, cea mai
ridicată valoare de temperatură înregistrată într-o localitate aflată la malul
mării, în Port Augusta, la 300 kilometri spre nord de Adelaide.
Vara 2019, cea mai călduroasă din istoria înregistrărilor meteorologice
Vara 2019 a fost cea mai călduroasă din istoria înregistrărilor meteorologice realizate în emisfera nordică, conform Administraţiei Naţionale Oceanice şi Atmosferice (NOAA) din Statele Unite.
La nivel planetar, perioada iunie-august 2019 a fost a
doua cea mai călduroasă de la începutul măsurătorilor care au debutat în urmă
cu 140 de ani, fiind depăşită doar de temperaturile toride din 2016, potrivit
raportului NOAA în care se precizează că în luna august temperatura oceanică
globală a ajuns la cel mai înalt nivel înregistrat vreodată în istoria
meteorologiei moderne.
Totodată, în Africa s-a consemnat cea mai călduroasă
perioadă iunie-august de la începutul înregistrărilor, iar în America de Sud şi
Europa au fost consemnate, în perioada iunie-august, temperaturi care se
clasează printre primele trei cele mai călduroase perioade similare din istoria
înregistrărilor, potrivit NOAA.
Căldura extremă a afectat în acest an şi India. În
luna iunie, temperaturile au depăşit 50 de grade Celsius pentru a doua oară în
trei zile în Churu din statul Rajasthan, aproape de recordul de căldură
înregistrat vreodată în India, de 51 de grade Celsius în localitatea Phalodi
din Rajasthan în mai 2016. Valul de căldură a provocat decesul a zeci de
persoane.
Recorduri absolute de căldură în Europa
În Franţa, canicula din luna iunie a fost declarată una fără precedent din ultimii 70 de ani şi după 1947, anul ce a marcat debutul măsurătorilor detaliate de temperatură, prin prisma precocităţii sale, conform Meteo-France.
Recordul absolut de temperatură în Franţa a fost
doborât la sfârşitul lunii iunie când s-au înregistrat 45,9 grade Celsius în
Gallargues-le-Montueux din departamentul sudic Gard, mult peste recordul
precedent de 44,1 grade Celsius stabilit în 2003, în contextul în care şi alte
ţări europene au doborât recorduri naţionale cel puţin egale cu 45 de grade
Celsius (Bulgaria, Portugalia, Italia, Spania, Grecia, Macedonia de Nord).
În Germania, a fost doborât recordul de temperatură
pentru luna iunie; în oraşul Coschen, situat la graniţa cu Polonia, valorile de
temperatură au atins 38,6 grade Celsius.
Şi în Polonia a fost doborât recordul de căldură
pentru luna iunie după ce s-au înregistrat 38,2 grade Celsius în Radzyn
(sud-vest), temperaturile foarte ridicate contribuind la înecul a zeci de
persoane care încercau să se răcorească la scăldat.
Valori record au fost consemnate, de asemenea, în
Republica Cehă (38,9 grade Celsius), dar şi în Austria (36,7 grade) în
Innsbruck, Tirol.
Valul de căldură extremă a afectat şi Lituania şi
Letonia, unde s-au atins niveluri de temperatură maximă ce nu au fost niciodată
înregistrate în iunie, potrivit meteorologilor.
Nici Japonia nu a fost ferită de caniculă. În luna
august, temperaturile deosebit de ridicate au provocat decese şi zeci de
spitalizări.
Incendii uriașe în Australia, Europa și Brazilia
Italia şi Spania s-au confruntat la rândul lor cu temperaturi deosebit de ridicate în cursul verii. Canicula, cu temperaturi pe alocuri de peste 40 de grade Celsius, însoţită de vânturi violente, a condus la incendii de pădure în Catalonia (nord-est) – printre cele mai grave din ultimii 20 de ani, după cum au indicat autorităţile regionale.
Pe lângă acestea, cele mai afectate de incendii de
vegetaţie declanşate de temperaturile deosebit de ridicate au fost în acest an
sudul Australiei, Franţa, Portugalia, centrul Israelului, estul Germaniei, zone
din Grecia, dar şi sud-vestul Statelor Unite.
De asemenea, Brazilia a cunoscut în acest an o
perioadă gravă de incendii de pădure, în ciuda unei veri cu secetă moderată.
Potrivit datelor satelitare publicate de Institutul Naţional de Cercetări
Spaţiale (INPE), din ianuarie şi până la sfârşitul lunii august au fost
înregistrate 87.257 de incendii, dintre care 51,9% în pădurea amazoniană.
Organizația Meteorologică Mondială: ”Un deceniu de căldură excepțională”
Octombrie 2019 a fost cea mai caldă lună octombrie înregistrată vreodată în lume, potrivit unui anunţ făcut la începutul lunii noiembrie de serviciul european Copernicus privind schimbările climatice, menţionând că a fost a cincea lună consecutivă care a depăşit sau s-a apropiat de un nivel record.
În octombrie s-a depăşit cu 0,63 grade Celsius
temperatura medie a perioadei de referinţă 1981-2000, mercurul termometrelor
urcând cu doar 0,01 grade peste temperatura înregistrată în octombrie 2015,
însă cu 1,2 grade Celsius peste nivelul pre-industrial, baza de referinţă a
experţilor ONU pentru climă.
Iunie 2019 a fost cea mai caldă lună iunie, iar luna
iulie a atins recordul absolut fiind declarată cea mai caldă înregistrată pe
Pământ de când se fac măsurători. August 2019 a fost a doua cea mai călduroasă
de la începutul măsurătorilor, iar septembrie a fost cea mai caldă înregistrată
vreodată.
Ultimii patru ani au fost cei mai călduroşi
înregistraţi vreodată pe planetă, iar la începutul lunii decembrie, Organizaţia
Meteorologică Mondială (OMM) a anunţat, cu ocazia Summitului asupra Climei
(COP25) desfăşurat la Madrid, că 2019 se numără printre primii trei cei mai
călduroşi ani înregistraţi din 1850 şi încheie un deceniu de ”căldură
excepţională”.
Anul 2019 face parte din deceniul 2010-2019, care este
”aproape cu siguranţă” cel mai călduros înregistrat vreodată.
Începând cu anii 1980, fiecare deceniu succesiv a fost mai călduros decât precedentul.
Organizația Meteorologică Mondială:
Pe fondul creşterii temperaturilor la nivel global,
sute de mii de persoane din zonele aride ale globului se află într-o situaţie
deosebit de periculoasă. În Angola, peste 500.000 de locuitori se confruntă cu
insecuritatea alimentară din cauza unei secete severe care afectează mai multe
provincii, peste 200.000 dintre acestea fiind în pericol.
De asemenea, Botswana, ca şi restul ţărilor din sudul
Africii, se confruntă cu o secetă severă agravată de încălzirea globală, care
pune în pericol securitatea alimentară a populaţiei şi a animalelor sălbatice.
Cele mai mari incendii din istoria Australiei
La sfârşitul anului, Australia se confrunta, pe fondul secetei, cu incendii de vegetaţie scăpate de sub control şi care au devastat mai multe zone din estul continentului. Astfel de fenomene se produc frecvent odată cu apropierea verii australe, însă ele au apărut mai devreme în acest an şi sunt deosebit de virulente.
Potrivit estimărilor de la începutul lunii decembrie,
circa 2 milioane de hectare au fost distruse de flăcări, un teritoriu
echivalent cu jumătate din suprafaţa Elveţiei. Cel mai afectat este statul Noul
Wales de Sud. Incendiile de vegetaţie au provocat decesul a zeci de persoane şi
au distrus peste 1.000 de locuinţe de la începutul lunii noiembrie.
Viiturile au făcut mii de morți
Printre regiunile în care au fost consemnate cele mai
multe viituri şi inundaţii catastrofale în acest an s-au numărat Mozambic,
Zimbabwe, Malawi şi Madagascar, unde milioane de persoane au fost afectate şi
peste o mie de decese au fost înregistrate în urma trecerii, în luna martie, a
ciclonului tropical Idai care a produs pagube de peste 2 miliarde de dolari.
Idai a fost urmat la scurt timp de ciclonul Kenneth, care a provocat cel puţin
38 de morţi în Mozambic.
Totodată, dezastrele naturale au afectat viaţa a
aproximativ 110 milioane de persoane în China în primele trei trimestre ale
anului 2019, cu 766 de decese şi 4,96 milioane de persoane relocate, potrivit
Ministerului pentru Situaţii de Urgenţă.
Inundaţii devastatoare au fost consemnate şi în
Indonezia, unde cel puţin 107 persoane şi-au pierdut viaţa în provincia Papua,
în martie.
În luna aprilie, în Iran, inundaţiile au provocat 76
de morţi şi pagube de circa 2 miliarde de euro, iar în Pakistan cel puţin 50 de
persoane au decedat în urma viiturilor.
Şi Afganistan s-a numărat printre ţările cele mai
afectate de inundaţii, ploile torenţiale şi viiturile produse la începutul
anului în 23 de provincii fiind soldate cu moartea a cel puţin 247 de persoane
şi rănirea altor câteva sute.
În aceeaşi lună, peste 50 de persoane şi-au pierdut
viaţa în regiunile din sudul şi estul Africii de Sud în urma ploilor torenţiale
care au provocat inundaţii şi alunecări de teren, iar în Niger, de la începutul
sezonului ploios, în iunie, inundaţiile s-au soldat cu 57 de morţi şi cu peste
130.000 de sinistraţi.
În luna august, ploile torenţiale şi inundaţiile au
ucis 62 de persoane în Sudan.
În Thailanda, în luna septembrie, cel puţin 32 de
persoane au decedat şi peste 23.000 au fost evacuate în urma inundaţiilor din
nord-estul ţării, iar ploile torenţiale care au căzut în nordul Indiei în
aceeaşi lună au lăsat în urmă 120 de morţi.
Taifunul Hagibis din luna octombrie, unul dintre cele
mai puternice care au lovit Japonia în ultimii zeci de ani, s-a soldat 78 de
morţi şi sute de răniţi.
Kenya a fost la rândul ei afectată de inundaţiile
provocate de ploile torenţiale în urma cărora cel puţin 48 de persoane au
murit.
La sfârşitul lunii octombrie, cel puţin 42 de persoane
au decedat în urma unei alunecări de teren produsă pe versantul unei coline
afectată de ploile torenţiale care au căzut în localitatea Bafoussam din vestul
Camerunului.
Uraganul Dorian a provocat o ”tragedie istorică”
Un alt fenomen meteorologic ce a făcut ravagii în mai
multe zone ale lumii în 2019 au fost tornadele.
În luna martie, cel puţin 22 de persoane şi-au pierdut
viaţa în urma unor tornade care au produs ”pagube catastrofale” în statul
Alabama din sud-estul Statelor Unite. De asemenea, în luna aprilie, 8 persoane
au murit în timpul unor furtuni puternice şi tornade care au lovit Texas şi
Louisiana.
Uraganul Dorian a făcut ravagii în luna septembrie în
Bahamas, unde a provocat peste 60 decese, premierul ţării Hubert Minnis evocând
o”tragedie istorică” pentru arhipelagul din Caraibe lovit de rafale de vânt
extrem de violente şi de valuri care au depăşit acoperişurile multor case.
După ce a distrus Bahamas, Dorian şi-a făcut simţită
prezenţa ulterior în Carolina de Nord şi Carolina de Sud unde a provocat pene
de curent pe suprafeţe întinse, dar şi în Canada.
Administraţia Americană pentru Oceane şi Atmosferă
(NOAA) a enumerat uraganul Dorian printre evenimentele climatice semnificative
recente, precizând că a fost ”cel mai puternic uragan care a afectat Bahamas
din istorie”.
Seisme devastatoare
În luna aprilie, un cutremur cu magnitudinea 6,3
produs în Filipine a provocat cel puţin 11 morţi, fiind cel mai puternic astfel
de eveniment din ultimii ani care a afectat capitala ţării.
De asemenea, la sfârşitul lunii octombrie, două seisme
produse la interval de două zile în insula Mindanao din sudul Filipine au
provocat moartea a 21 de persoane.
În luna mai, un seism cu magnitudinea 8 a făcut două
victime şi a rănit câteva zeci de persoane în Peru şi Ecuador.
În luna iunie, 13 persoane au decedat, iar alte circa
200 au fost rănite în urma unui seism cu magnitudinea 6 produs în provincia
Sichuan din sud-vestul Chinei.
În septembrie, un seism cu magnitudinea 5,2 produs în
partea pakistaneză a provinciei Kashmir a ucis 37 de persoane, iar un alt
seism, cu magnitudinea 6,5, care a zguduit Insulele Moluce din estul
Indoneziei, a lăsat în urmă 30 de morţi şi 156 de răniţi. Cutremurul a fost
urmat de zeci de replici.
Tot în septembrie, 8 persoane au fost rănite uşor şi
două moschei au fost avariate în urma unui seism cu magnitudinea de 5,7 produs
în Istanbul, la două zile după ce un alt cutremur cu magnitudinea 4,6 a zguduit
cel mai mare oraş din Turcia.
În aceeaşi lună, o serie de seisme a zguduit Albania
provocând rănirea a cel puţin 108 persoane şi panică în rândul locuitorilor.
Unul dintre aceste cutremure, cu o magnitudine de 5,8, a fost cel mai puternic
seism produs în ultimele decenii în această ţară balcanică. Acesta a fost urmat
de trei replici cu intensitatea de 5,1, 4,7 şi 4,8.
La scurt timp, în noiembrie, Albania a fost lovită de
un cutremur violent, cu magnitudinea de 6,4, produs la primele ore ale zilei de
26 noiembrie, cel mai puternic înregistrat în aproape un secol în această
regiune din Balcani.
Seismul cu epicentrul în apropiere de Tirana s-a
soldat cu 51 de morţi şi sute de răniţi.
În timpul cutremurului, clădiri întregi s-au prăbuşit,
prinzând victimele sub munţi de dărâmături. Mii de persoane au fost strămutate,
300 de locuinţe au fost distruse total, iar alte 8.000 parţial.
Infrastructura a suferit daune severe în localităţile
Thumane şi Durres, cele mai grav afectate.
Potrivit unui raport publicat în septembrie de Centrul
de Monitorizare a Strămutărilor Interne (IDMC) de la Geneva, circa 7 milioane
de persoane au fost strămutate din cauza condiţiilor meteorologice extreme în
prima jumătate a anului 2019, unul dintre cei mai dezastruoşi ani în ceea ce
priveşte acest tip de deplasări interne.