Un film de animaţie va simula momentul survolului, care se preconizează că va avea loc marţi la 00:33, ora Washingtonului (05:33 GMT). Va fi însoţit de o melodie compusă de chitaristul trupei Queen, Brian May, care deţine, de asemenea, un doctorat în astrofizică, relatează Agerpres.
Nu se pot obţine imagini în direct cu sonda întrucât, la aceasta distanţă, sunt necesare mai bine de şase ore pentru ca semnalul trimis de pe Terra să ajungă la New Horizons şi încă pe atât pentru ca semnalul să revină pe Pământ.
Dacă lucrurile se vor petrece conform planului, primele imagini cu Ultima Thule ar trebui să ajungă pe Terra în primele ore ale serii.
„Suntem gata! Survolul va avea loc! @NewHorizons2015 este în formă maximă pe traiectoria corectă! Cea mai îndepărtată misiune din toate timpurile!”, a scris sâmbătă pe Twitter omul de ştiinţă Alan Stern.
Ultima Thule este situată pe centura Kuiper, un disc cosmic uriaş care datează din epoca formării planetelor. Cercetătorii nu ştiu dacă acest corp ceresc este rotund, alungit, şi nici măcar dacă este vorba despre un singur corp sau despre un conglomerat de materie. Nu se cunosc dimensiunile acestuia, dat se estimează că ar fi de circa 100 de ori mai mic decât planeta pitică Pluto.
Pentru a obţine date sigure, cercetătorii au decis să trimită New Horizons pentru a studia acest corp. Sonda a finalizat în 2015, la nouă ani de la lansare, principala sa misiune: transmiterea unor imagini extrem de detaliate ale planetei Pluto.
De data aceasta, ‘‘vom încerca să obţinem imagini cu Ultima la o rezoluţie de trei ori mai mare decât cea folosită în cazul lui Pluto”, a explicat Stern. ”Dacă vom reuşi, va fi ceva spectaculos”.
Misiunea nu este însă lipsită de pericole. New Horizons călătoreşte prin univers cu 51.500 de kilometri pe oră, viteză la care, dacă s-ar ciocni cu un obstacol mic chiar şi cât un bob de orez, ar putea fi distrusă instantaneu.
Sonda ar trebui să se apropie la o distanţă de 3.500 de km de suprafaţa Ultima şi să o survoleze la o viteză de 14 km pe secundă.
Ultima Thule a fost botezată astfel după numele unei insule îndepărtate din literatura medievală. ”Înseamnă ‘dincolo de Thule” – dincolo de limitele cunoscute ale lumii noastre, pentru a simboliza explorarea dincolo de centura Kuiper”, a explicat agenţia spaţială într-un comunicat.
Descoperită abia în anii ’90, această centură se află la circa 4,8 miliarde de kilometri de Soare, dincolo de orbita lui Neptun, cea mai îndepărtată planetă.
„Este frontiera astronomiei”, a subliniat cercetătorul Hal Weaver, de la Universitatea Johns Hopkins.
„Am atins, într-un final, limitele sistemului solar”, spune acesta cu entuziasm. „Aceste corpuri sunt acolo de la începuturi şi credem că nu s-au schimbat. Vom verifica.”
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro