Lituya Bay este situată în apropierea Golfului Alaska, la aproximativ 400 de kilometri de localitatea Juneau. Zona, destul de activă şi din punctul de vedere al cutremurelor, este renumită pentru valurile gigantice ce se formează în urma unor astfel de evenimente telurice. În ultimii 150 de ani, ea a fost lovită de cinci astfel de megavaluri tsunami, printer care şi unul care a măsurat 150 de metri înălţime, în 27 octombrie 1936. Dar ce s-a petrecut în seara de 9 iulie 1958 a depăşit orice închipuire. La scurtă vreme după producerea unui cutremur cu magnitudinea de 8,3 grade pe scara Richter, în jurul orei 22.15, un frison uriaş a cuprins oceanul, iar din adâncul lui s-a înălţat cel mai mare tsunami cunoscut în istorie. Înălţimea lui, calculată ulterior ştiinţific, a fost, în punctul său de apogeu, de 524 de metri.
Din fericire, zona nefiind populată, valul gigantic nu a provocat victime omeneşti, cu excepţia a doi pescari ce se aflau într-o barcă înghiţită de incredibila ridicare de apă. Alte două bărci cu pescari au scăpat în mod miraculous, ele reuşind să „escaladeze” giganticul val. Unul dintre supravieţuitori, Howard Ulrich, avea să povestească ulterior că a auzit un zgomot înfiorător apoi, în momentul în care a privit oceanul a rămas încremenit la vederea valului ce, practic, acoperea cerul. Toto ce a mai putut murmura către băiatul său de 8 ani cu care era în barcă a fost: „Fiule, e timpul să ne rugăm”. Printr-o incredibilă şansă ei au supravieţuit teribilei întâmplări.

În decembrie 2004, valurile tsunami ce au cauzat moartea a peste 230.000 de oameni din zona Indoneziei şi a altor 14 ţări, au măsurat, în manifestarea lor maximă, până la 30 de metri înălţime. E greu dar şi lesne de imaginat, totodată, care ar fi proporţiile unui astfel de adevărat cataclism, dacă un val tsunami precum cel din 1958, s-ar mai forma şi ar lovi o zonă populată a lumii.

Urmărește-ne pe Google News