ComenteazăMinistrul de externe Serghei Lavrov a anunțat în septembrie că își dorește ca prințul moștenitor saudit să participe la viitorul summit BRICS, pe care Kremlinul l-a numit „cel mai important eveniment de politică externă” din istoria Rusiei. Cu toate acestea, prințul a refuzat să vină la acest eveniment programat la Kazan în perioada 22-24 octombrie.
„Arabia Saudită va trimite un ministru de externe”, a recunoscut consilierul prezidențial Iuri Ușakov, care se ocupă de pregătirea summitului. Ușakov nu a precizat motivul deciziei prințului, dar nu a ratat ocazia pentru a lansa noi acuzații la adresa Occidentului, susținând că face presiuni asupra „partenerilor” Rusiei și îi amenință cu consecințe dacă se prezintă la summitul de la Kazan.
Arabia Saudită nu s-a alăturat sancțiunilor impuse Rusiei din cauza invaziei sale din Ucraina și a rămas un aliat-cheie al Kremlinului pe piața petrolului. Cu toate că administrația Biden aproape i-a convins pe saudiți, în toamna anului 2022, să mărească producția de petrol pentru a înlocui barilii rusești, vizați de embargo, Mohammed bin Salman a rămas în cele din urmă fidel alianței sale cu Vladimir Putin și, dimpotrivă, a redus livrările cu două milioane de barili pe zi.
Scopul prințului a fost să mențină prețurile aproape de 100 de dolari pe baril. Între timp, starea de spirit a început să se schimbe la Riad. Regatul saudit este îngrijorat de scăderea cotei sale de piață și intenționează să treacă la o politică de creștere a producției, chiar dacă aceasta presupune să suporte prețuri mai mici pentru o perioadă lungă, au declarat, la sfârșitul lunii septembrie, pentru Financial Times, surse familiare cu situația. Ministrul saudit al Energiei, prințul Abdulaziz bin Salman, a spus că unele țări din cartelul OPEC+, în special Kazahstan și Irak, nu își îndeplinesc cotele și a amenințat că prețul barilului ar putea scădea până la 50 de dolari.
„Acesta este cel mai rău scenariu posibil pentru Rusia”, notează Luke Cooper, cercetător la London School of Economics. Prăbușirea prețului petrolului la nivelul din 2014-2016 va complica semnificativ „finanțarea mașinii militare” a lui Putin, în condițiile în care bugetul propus pe anul viitor pentru Rusia se bazează pe o prognoză de menținere a barilului de petrol la un preț de aproximativ 70 dolari, explică cercetătorul britanic.
Spre deosebire de Rusia, Arabia Saudită poate trece mai ușor peste ieftinirea petrolului, continuă Luke Cooper. Câmpurile petroliere din deșertul Arabiei sunt mult mai aproape de suprafață decât zăcămintele din Siberia, astfel încât Riadul poate crește ușor și rapid producția și poate compensa pierderile de preț prin cantitate.
Mohammed bin Salman i-a demonstrat clar lui Vladimir Putin cum se întâmplă acest lucru în martie 2020, când Rusia, în plină pandemie, a decis să se retragă din acordul OPEC+. Arabia Saudită a crescut producția la 12 milioane de barili pe zi, măscură ce a dus la scăderea prețul petrolului la nivelul de la începutul deceniului 1990-2000. Câteva luni mai târziu, Kremlinul a fost nevoit să capituleze și să revină în acord, dar în noi condiții.
„Spre deosebire de petrolul saudit, petrolul rusesc nu este ieftin de produs. Prin urmare, Rusia este slab pregătită pentru o situație cu prețuri mici”, notează Luke Cooper. „Aceasta explică logica rusă a escaladării militare, care necesită succese rapide pe câmpul de luptă înainte de scăderea prețului petrolului”, conchide cercetătorul britanic.