Cel mai slab leu din istorie: euro a depășit pragul de 4,67 lei, după introducerea taxelor de către Guvern. Ce scumpiri vin în urma sa

Marţi, euro avea un curs oficial de 4,6670 lei.

Astăzi, însă, moneda europeană a ajuns la 4,6722 lei.

Acesta este peste nivelul minim anterior, de 4,6695 lei, atins în data de 21 iunie 2018.

Dolarul american a crescut la rândul său față de leu, de la 4,0772 lei la 4,0803 lei. Moneda americană este cotată indirect în România, prin raportare la cursul euro-dolar.

Scumpiri, rate și chirii mai mari

Scăderea leului în fața euro scumpește alimentele și mașinile împortate din Uniunea Europeană. De asemenea, cresc ratele pentru cei cu credite în euro, dar și vom avea ;i chirii mai mari, acestea fiind plătite de regulă tot în euro.

În fine, și abonamentele de telefonie vor costa mai mult, acestea fiind contractate tot în euro.

În schimb, deprecierea în fața dolarului american înseamnă prețuri mai mari pentru benzină și motorină, deoarece atât prețul petrolului, cât și cel al carburanților, se calculează în dolari la nivel mondial.

Tot în dolari se comercializează și smartphone-urile, televizoarele, consolele de jocuri și electronicele realizate în China, ca și hainele. Acestea s-ar putea scumpi la rândul lor.

Guvernul, disperat după bani

Deprecierea leului față de principalele valute vine în contextul în care Guvernul a adoptat pe ultima sută de metri din 2018 mai multe taxe controversate, destinate să aducă mai mulți bani a buget.

Recomandări

Cernobîlul de la Valea Călugărească, Prahova. Autoritățile și-au dat acordul pentru un mare depozit de gunoi lângă munții de deșeuri industriale. „Roșia Montană se mută la noi!”

Este vorba de ”taxa pe lăcomie”, pe care o plătesc băncile dacă nivelul indicelui ROBOR trece de 2%, despre care Guvernul estima că va aduce la buget 3,6 miliarde de lei.

Aceasta a fost criticată marți de către Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, ca fiind o „trăsnaie”, în vreme ce revista Euromoney spune că este expresia lăcomiei Guvernului.

Concomitent, Guvernul a impus o taxă de 2% pe cifra de afaceri a companiilor din energie, o alta tot de 2% în domeniul jocurilor de noroc și alta de 3% în telecomunicații.

Executivul a blocat și sporurile și indemnizațiile din domeniul bugetar la nivelul din 2018 și vrea ca cei peste 7 milioane de contributori la Pilonul II de pensii să poată opta pentru a trece înapoi la stat.

Nu avem buget, nu avem bani

Cu toate acestea, Ministerul Finanțelor nu a prezentat încă un buget pe anul 2019. Potrivit informațiilor existente, Guvernul mai caută încă 20 de miliarde de lei pentru a putea face față majorării salariilor din domeniul bugetar și a pensiilor.

Legea salarizării unitare a fost adoptată în 2017, dar o serie de majorări au fost devansate.

Concomitent, din septembrie ar urma să crească pensiile cu 15%, ceea ce necesită un efort bugetar de încă 8,4 miliarde de lei.

Recomandări

De ce vrea Maricel Păcuraru să-și anuleze condamnarea din 2014. Argumentul avocaților: „Infracțiunea de spălare a banilor nu mai este infracțiune”

Schimbarea șefului ANAF, motivată de încasări

Eugen Teodorovici, ministrul Finanțelor, a cerut recent schimbarea lui Ionuț Mișa din fruntea Fiscului, între reproșuri fiind și necesitatea unei colectări mai bune.

Mișa a fost înlocuit de către Mihaela Triculescu, un practician în insolvență. Presa a scris că aceasta a dat de mai multe ori examen pentru un post de inspector ANAF, dar a fost respinsă de fiecare dată.

Pentru acest an, Fiscul a primit misiune de a strânge cu 15% mai mulți bani la buget.

Urmărește-ne pe Google News