Cel mai utilizat anticoagulant injectabil începe să lipsească din spitale. E folosit pentru aproape toți pacienții cu COVID internați

Heparina este folosită pentru a împiedica formarea cheagurilor de sânge, o complicație foarte frecventă a infectării cu SARS-CoV-2. 

„Împiedică formarea cheagurilor de sânge, care sunt foarte frecvente în COVID-19, face parte din tratamentul obligatoriu anticoagulare, este injectabil și îl folosim de la forme medii spre severe și critice. În funcție de analize, pacienții cu astfel de forme trebuie să îl primească”, a explicat dr. Florin Roșu, managerul Spitalului de Boli Infecțioase din Iași.

Dată fiind utilizarea sporită a acesteia – se folosește în toate spitalele din țară ce tratează pacienți COVID -, presiunea pe liniile de furnizare a început să se resimtă în spitale.

„Noi, în momentul de față, mai avem stocuri. Este vorba de o heparină cu greutate moleculară mică, care are diferite dozaje, mai folosim în paralel Clexane. Este posibilitatea ca la unele spitale să lipsească și luăm și noi în calcul această posibilitate, pentru că, din nefericire, cererea este mult mai mare decât capacitatea de producție a furnizorului. Acum ne gândim la un protocol, dacă cumva rămânem fără Clexane, să îl înlocuim cu un anticoagulant oral”, a explicat dr. Florin Roșu. 

Recomandări

Campionii traseismului politic din listele pentru alegerile parlamentare. Partidele le favorizează eligibilitatea în detrimentul candidaților noi

DSP Iași: „Spitalele sunt pe stocuri și astea se termină repede”

Iașiul este unul dintre centrele medicale unde această lipsă se resimte cel mai acut. Directorul DSP Iași, Vasile Cepoi, a declarat pentru Libertatea că a primit solicitări de la foarte multe spitale din județ pentru a identifica noi furnizori. 

„Se pare că nu prea mai este în spitale din câte am înțeles. Am vorbit la UNIFARM și mi-au spus că nu au primit, caut să văd ce furnizori mai sunt, că este o problemă importantă. Spitalele sunt pe stocurile pe care le au și astea se termină repede. Mai este varianta heparinelor orale care pot fi folosite, dar la formele grave este de preferat varianta injectabilă”, a precizat Vasile Cepoi pentru Libertatea. 

Tratamentele alternative nu sunt lipsite de probleme. Spre exemplu, heparinele orale nu pot fi administrate decât cu mare dificultate persoanelor care au măști cu flux mare de oxigen, iar în cazul pacienților intubați acest lucru este imposibil. 

Recomandări

Hoție la Castelul Peleș. „POS-ul nu mai funcționează, se poate plăti doar cash”. Ce ar trebui să verifice Corpul de Control al Ministerului Culturii

Este o problemă de furnizare la nivel național, noi mai avem destul de puțin, dar nu știu să vă confirm exact, pentru că nu am stocurile în față.

Dr. Radu Crișan, managerul Spitalului de Pneumoftiziologie din Iași:

„Ce va fi în viitorul apropiat e greu de spus”

Problema heparinei este cunoscută și la București, unde unele spitale caută soluții alternative.

Dr. Radu Țincu, medic primar Terapie Intensivă la Spitalul Floreasca din București, a spus pentru Libertatea că nu se resimte încă absența heparinei în unitatea medicală, dar că nu știe exact ce stocuri mai există în spital. 

În același timp, dr. Adrian Marinescu, medic infecționist, director medical al Institutului Matei Balș din București, spune că problema legată de heparină este mai veche și că în prezent se caută soluții alternative. 

„Noi momentan ne-am descurcat, dar ce va fi în viitorul apropiat e greu de spus, încercăm să găsim o variantă. Problema este că nu e vorba doar de heparină, sunt destul de multe medicamente care se află acum într-un stoc limitat, iar lupta noastră este să încercăm să creăm stocuri în așa fel încât atunci când vor apărea probleme, să avem timpul necesar să găsim soluții alternative”, a declarat dr. Adrian Marinescu. 

Recomandări

Mama copilului de 3 ani mort în accidentul provocat intenționat de soțul ei a văzut în direct tragedia: „Tati, tati nu mai mâna maşina”

ANM: „Nu e o problemă de la furnizor, ci din cauza consumului ridicat”

Dr. Robert Ancuceanu, director demisionar al Agenției Naționale a Medicamentului (ANM), a declarat pentru Libertatea că în momentul de față nu există vreun anunț oficial de la producători că ar fi întreruperi de furnizare. 

„Clexane se furnizează, nu avem nicio notificare de discontinuitate, probabil dacă este un consum crescut în unele locuri să se fi terminat. La fel și pentru Fraxiparine. Aici este o situație mai aparte, este anunțată o discontinuitate temporară din septembrie 2022, dar deocamdată nu ar trebui să fie probleme de livrare. După retragerea din septembrie 2022, urmează să fie repus pe piață în 2024”, a declarat dr. Robert Ancuceanu.

Acesta apreciază că o discontinuitate este posibil să apară din cauza consumului ridicat din spitale. O altă posibilitate este, în opinia fostului director ANM, ca unele unități medicale sau distribuitori să fi realizat stocuri excesive.

Problema lipsei de Tocilizumab

Libertatea a scris și despre faptul că există, în momentul de față, o problemă cu aprovizionarea spitalelor care tratează pacienți COVID-19 și cu Tocilizumab, unul dintre puținele medicamente care dau rezultate, în combinație cu dexametazona, în tratarea pacienților cu forme medii spre severe. Producătorul a anunțat că nu mai face față cererilor de livrare din întreaga lume încă din luna iulie. 

La scurt timp după publicarea articolului pe Libertatea, o tranșă de Tocilizumab a ajuns în România, iar Ministerul Sănătății a distribuit proporțional dozele către spitalele din toată țara. Medicii spun însă că soluția este doar una provizorie, fiindcă nu este suficientă cantitatea pentru îngrijirea pacienților pe termen mediu sau lung.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro