ComenteazăErika Guevara-Rosas, directoarea Amnesty International pentru America, a declarat că cel puțin 140 de cubanezi ar fi fost arestați sau sunt dați dispărut în urma celor mai mari demonstrații din Cuba din ultimele decenii.
„Ideea este de a-i pedepsi pe cei care îndrăznesc să conteste guvernul și să se trimită un mesaj că nu vor mai fi tolerate alte proteste”, a spus Guevara-Rosas.
Conform directoarei Amnesty International pentru America, în Cuba au avut loc mitinguri spontane și pașnice în cel puțin 48 de locații separate, inclusiv în capitala țării, Havana.
Ministrul de externe al Spaniei, Jose Manuel Albares, a cerut, marți, eliberarea imediată a Camilei Acosta, o jurnalistă cubaneză ce transmite pentru un ziar spaniol și care s-a numărat printre persoanele ridicate din casele lor luni, la prima oră.
„Spania apără dreptul de a manifesta liber și pașnic și solicită autorităților cubaneze să-l respecte. Apărăm necondiționat drepturile omului”, a declarat Jose Albares pe Twitter.
Declarația ministrului spaniol de externe a venit pe fondul știrilor că Acosta, care transmite pentru ziarul „ABC”, va fi acuzată de infracțiuni împotriva securității statului.
La începutul acestei luni, grupul Reporteri fără frontiere l-a numit pe președintele cubanez, Miguel Diaz-Canel, drept unul dintre „prădătorii libertății presei” din 2021, alături de liderul autoritar al Nicaragua, Daniel Ortega, și de președintele de extremă dreapta al Braziliei, Jair Bolsonaro.
De asemenea, grupul Reporteri fără frontiere a numit Cuba drept „cea mai mare violatoare a libertății mass-media din America Latină”.
Luni, Diaz-Canel a catalogat protestele – care au izbucnit în timp ce Cuba se confruntă cu o criză economică severă, exacerbată de sancțiunile SUA și de o pandemie Covid care a spulberat industria de turism din insulă – drept parte a unui complot străin de „distrugere” a revoluției comuniste lansată de Fidel Castro în 1959.
Carolina Barrero, o activistă din Havana, a declarat că valul de arestări a avut rolul „să șteargă” demonstrațiile de duminică și să se asigure că nu se repetă.
„(Aceasta) este o dictatură – asta fac ei”, a spus Barrero din casa ei din Havana, unde se află, din iunie, în arest la domiciliu.
Guevara-Rosas a precizat că blocarea internetului face dificilă verificarea precisă a amplorii represiunii împotriva manifestanților, care au ieșit în stradă pe fondul penuriei de alimente și medicamente, precum și a regulii unipartite.
Printre cei reținuți se numără militanți ai drepturilor omului, jurnaliști independenți și unul dintre liderii Movimiento San Isidro, un colectiv de artiști și activiști care a făcut presiuni pentru libertăți politice mai mari.
Marta Maria Ramirez, în vârstă de 46 de ani, feministă și activistă LGBT, a spus că știe zeci de oameni care au fost arestați, printre care Gretel Medina, o tânără regizoare de film care încă își alăptează fiul.
„Sunt foarte tristă cu privire la răspunsul violent din partea autorităților. Poliția ar trebui să fie un organ al poporului, ar trebui să protejeze oamenii”, a declarat marta Maria Ramirez.
Președintele SUA, Joe Biden, a cerut luni autorităților cubaneze să respecte drepturile cetățenilor, „inclusiv dreptul de protest pașnic și dreptul de a-și determina în mod liber propriul viitor”.
Într-o emisiune televizată, ministrul de externe al Cubei, Bruno Rodriguez, a respins acuzațiile, atacând „cinismul extraordinar și ipocrizia” politicienilor americani.
Rodriguez l-a îndemnat pe președintele SUA să oprească „reprimarea brutală” pe care forțele de poliție americane o aplică afro-americanilor și jurnaliștilor.
De asemenea, Rodriguez l-a criticat pe Bolsonaro după ce a acuzat Cuba de „masacrarea” libertăților poporului său.
„Președintele Braziliei ar trebui să-și rezolve propria „performanță” care a contribuit la moartea deplorabilă a sutelor de mii de brazilieni de Covid și să-și facă griji cu privire la actele de corupție în care este implicat, mai degrabă decât să caute să distragă atenția aruncând un ochi superficial asupra Cubei”, a postat Rodriguez pe Twitter.
Cubanezii din Miami, SUA, și-au anunțat intenția de a călători zece ore cu bărcile din Florida în Cuba pentru a le oferi protestatarilor provizii, sprijin și poate chiar și arme.
Paza de coastă a SUA a precizat însă că este puțin probabil să permită „flotilei” să întreprindă călătoria „periculoasă” de-a lungul strâmtorilor din Florida și a catalogat aceste încercările „nesigure și ilegale”.
FOTO: Profimedia