Cel puțin jumătate dintre șefii Poliției pot fi schimbați oricând dacă nu se supun. Poliția Română, o structură „pe delegație”

Situația dramatică a Poliției Române și a Ministerului de Interne este prezentată într-o analiză efectuată de lumeapolitică.ro.

Un sfert din structurile teritoriale ale Poliției Naționale nu au șefi.

Inspectoratele județene din Bistrița Năsăud, Botoșani, Călărași, Dâmbovița, Gorj, Hunedoara, Maramureș, Mehedinți, Olt, Sălaj, Vâlcea și București au la comandă interimari. Aceștia funcționează pe bază de împuternicire, pot să fie schimbați atunci când vor șefii și nu sunt respectați de subalterni pentru că nu sunt considerați șefi de drept.

La cele 12 inspectorate în care șeful este incert se adaugă alte nouă județe unde funcția de șef este ocupată prin concurs, dar conducătorii polițiilor din orașele importante sunt interimari.

Aiud, Pitești, Onești, Beiuș, Tecuci, Sighetul Marmației, Sighișoara, Câmpina, Satu Mare sunt orașe din România care unde mai marii de la interne au perpetuat interimatul pentru a-și asigura obediența șefilor, arată sursa citată.

Peste jumătate din Poliția Română are șefi pe „delegație”

La nivel central, direcțiile Inspectoratului General al Poliției Române funcționează pe bază de delegație. Din cele 33 de structuri centrale ale IGPR 17 sunt conduse de persoane care au fost delegate în funcțiile respective. Practic peste jumătate din structurile centrale ale Poliției Naționale funcționează în așteptarea unui șef.

Recomandări

Lider al Hezbollah, ucis într-un atac israelian la Beirut. Ibrahim Aqil era urmărit de 4 decenii, SUA ofereau 7 milioane de dolari pe capul lui

Direcția de Investigații Criminale are și șeful și adjunctul pe bază de delegație. Direcţia de Combatere a Criminalităţii Organizate se află în aceiași situație de a funcționa cu doi directori împuterniciți. Poliția Economică are numai directorul adjunct interimar la fel ca și Poliția Rutieră.

Poliția Transporturi are șef numit fără concurs. În aceiași situație se regăsește și șeful Unității Speciale de Analiză a Informațiilor. Institutul Național de Criminalistică al IGPR are, la rândul său, un adjunct numit fără concurs.

Celebra Direcție de Operațiuni Speciale care putea să o localizeze pe Alexandra în câteva minute funcționează cu doi adjuncți care nu au dat concurs pe funcție. „Mascații” au un adjunct interimar la fel ca și direcția de Resurse Umane.

Direcția de Management, Direcția Juridică, Direcția de Afaceri Europene Direcția de Logistică și cea de Comunicații se regăsesc în aceiași situație.

Structura de Securitate, care trebuie să sesizeze problemele din Poliția Română are, la rândul ei, un interimar la conducere. Aceiași stare de fapt se regăsește și la Unitatea de Implementare a Proiectelor.

63% din MAI este condus de interimari

La nivelul Ministerului Administrației și Internelor sunt 19 structuri în aparatul central. Dintre acestea 12 sunt conduse de unul sau mai mulți interimari. Corpul de Control al Ministrului, Direcția de Audit, Unitatea de Politici Publice, Direcția de Resurse Umane, Direcția de Logistică, Direcția Juridică, Direcția de Comunicații, Direcția de Afaceri Europene, Direcția de Fonduri Nerambursabile, Direcția Medicală, Secretariatul General al MAI și Oficiul de Date Personale sunt conduse de interimari.

Recomandări

Interviu | Bogdan Iancu, doctor în drept constituțional comparat: „E bine că MCV a fost ridicat, nu puteam ține la infinit România într-un fals statut de paria”

Un număr de 23 de interimari se află din mandatul Carmen Dan. Este vorba de directori general și directori adjuncți care manageriază pe bază de delegație și răspândesc incertitudinea în întreg ministerul.

Practic 63% din șefii Ministerului de Interne sunt interimari. Ei pot fi schimbați oricând de conducerea politică.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro