ComenteazăAnul 2021 a fost cel în care țările bogate au făcut primul pas major spre ieșirea din pandemie.
Însă rata încă redusă de vaccinare din lume, apariția unei noi variante a virusului, inflația ridicată și problemele lanțurilor de aprovizionare arată că pandemia va continua să facă probleme.
Toate acestea se întâmplă în vreme ce lumea trebuie să își rezolve alte probleme majore – efectul schimbărilor climatice sau conflictul dintre Vest și Rusia sau China.
Anul viitor va fi și el unul complicat, iar analiștii Atlantic Council au identificat 12 posibile riscuri cu care ne vom confrunta în mod direct sau indirect.
Rata mică de vaccinare va genera noi variante COVID – Probabilitate ridicată
Deși o mică parte a populației globului a primit cel puțin o doză de vaccin COVID, unele regiuni stau mai bine decât altele. În Africa, spre exemplu, doar 12% din populație a primit cel puțin o doză până în decembrie.
Țările dezvoltate nu au reușit să își protejeze vecinii mai săraci. Coaliția globală umanitară COVAX a distribuit în țările cu venituri mici doar 400 de milioane de doze, mult sub ținta propusă pentru 2021 – 1,9 miliarde de doze.
La actualul ritm, populația africană nu va fi vaccinată decât prin 2023 sau mai târziu, o situație care generează creștere economică mai mică și instabilitate politică.
Numărul mare de nevaccinați se poate dovedi periculos. Varianta Delta, depistată inițial în India, s-a răspândit apoi în întreaga lume, a devenit dominantă și a provocat valuri pandemice devastatoare.
Cu cât populația globului va rămâne nevaccinată mai mult, cu atât cresc șansele ca virusul să dezvolte noi mutații, mai contagioase sau mai virulente.
Rusia va ataca Ucraina – Probabilitate medie spre ridicată
Mobilizarea militară a Rusiei la granița cu Ucraina a stârnit temeri că Vladimir Putin va dori să rezolve „problema neterminată” cu țara vecină. Liderul de la Kremlin a susținut în mai multe rânduri că Ucraina nu este o națiune adevărată și că „rușii și ucrainenii sunt un singur popor”.
Dacă Putin ar acționa pe baza acestor convingeri, ar avea o serie de opțiuni pentru a slăbi Ucraina și pentru a o menține în sfera de influență a Rusiei, ca zonă-tampon în fața NATO.
Unii observatori au sugerat că temerile Rusiei privind sancțiunile economice și mobilizarea NATO în statele vecine ar putea determina Kremlinul să evite scenariul unui conflict.
Însă dorința lui Putin de a răspunde la extinderea NATO spre Est, în fostul spațiu sovietic, l-ar putea convinge că un astfel de conflict merită costurile.
Există trei scenarii posibile:
- amenințările militare vor forța negocierea unei reduceri a sprijinului militar occidental pentru Ucraina și discuții pe alte subiecte.
- presiunea militară și economică (ce speculează dependența europeană de gazul rusesc) va forța un acord favorabil Rusiei, care prevede o Ucraină neutră între Est și Vest și un anumit grad de autonomie pentru regiunea estică Donbas, într-o Ucraină federală.
- O intervenție militară la scară largă pentru preluarea controlului asupra Ucrainei și/sau instalarea unui guvern prietenos cu Rusia.
Problemele economiei chineze vor genera perturbări la nivel global – Probabilitate medie
În ciuda temerilor privind ascensiunea Chinei, slăbiciunea statului asiatic s-ar putea dovedi chiar mai problematică.
Măsurile luate de președintele Xi Jinping împotriva sectorului tech și a celui imobiliar, care reprezintă în jur de 29% din economia țării, au evidențiat fragilitatea modelului economic chinez.
Temerea este că problemele de alimentare cu energie, declinul demografic, declinul creșterii economice și al productivității reflectă un model economic depășit.
Cu toate acestea, Xi ar putea decide că reformele de piață promise în 2013, dar apoi respinse, ar fi prea costisitoare, din punct de vedere politic, pentru a fi implementate.
În schimb, Partidul Comunist a optat pentru consolidarea companiilor de stat și a controlului asupra sectorului privat.
Unii analiști se tem că Xi ar putea compensa scăderea creșterii economice cu o politică militară mai agresivă în privința Taiwanului, pentru a susține legitimitatea naționalistă a regimului.
Dar o Chină cu probleme economice ar putea provoca probleme la nivel global. China a alimentat în jur de 30% din creșterea economică globală în ultimul deceniu.
Prin urmare, problemele economice ar putea avea drept rezultat o Chină mai conflictuală, dar și una mai slabă economic, ceea ce ar însemna perturbarea piețelor financiare și a lanțurilor de aprovizionare.
Afganistanul se prăbușește, iar SUA nu pot evita consecințele – Probabilitate ridicată
Afganistanul se confruntă cu o criză umanitară fără precedent și cu o posibilă prăbușire a statului în 2022.
Potrivit ONU, aproximativ 23 de milioane de afgani vor suferi de „insecuritate alimentară acută”.
Banca Mondială și alte agenții de dezvoltare întâmpină greutăți în susținerea populației, din cauza sistemului haotic de plăți și a interdicției internaționale de colaborare cu regimul taliban.
ONU a avertizat că sistemul bancar afgan este aproape de colaps, ceea ce îngreunează și mai mult eforturile umanitare.
Economia afgană este aproape blocată, după ce retragerea SUA a anulat un sprijin anual financiar de 8,5 miliarde de dolari (adică 40% din PIB-ul afgan), iar FMI a înghețat active în valoare de aproape nouă miliarde de dolari.
Între timp, talibanii sunt amenințați de grupări jihadiste rivale precum Statul Islamic, ceea ce înseamnă că riscul activității teroriste în întreaga lume ar putea crește – cu posibile atacuri împotriva intereselor SUA, dar și ale Rusiei sau Chinei.
Potrivit ONU, în prezent există 2,6 milioane de refugiați afgani – în special în Iran și Pakistan – și alți 3,5 milioane de refugiați interni. Înrăutățirea situației ar putea genera un nou val de refugiați spre Europa.
Țările în curs de dezvoltare se vor confrunta cu probleme economice și instabilitate politică – Probabilitate ridicată
Una dintre victimele pandemiei a fost clasa mijlocie globală. O analiză a Pew Research Center a estimat că în urma recesiunii generate de pandemie, numărul celor aflați în sărăcie a crescut cu 131 de milioane de oameni.
Chiar și cei care și-au păstrat locul în clasa mijlocie în acest timp se vor confrunta în viitor cu insecuritate economică din cauza efectelor politice și economice ale pandemiei.
Creșterea inflației în SUA și Europa amenință să destabilizeze și mai mult economiile, într-un moment în care acestea ar trebui să se redreseze, pentru a compensa pierderile din ultimii doi ani.
Prețul petrolului va ajunge la 100 de dolari pentru un baril – probabilitate medie spre ridicată
Estimările privind prețul petrolului au fost mereu riscante.
În prezent există scenarii contradictorii. În vreme ce oficialii americani prognozează o scădere de la 84 de dolari/baril Brent în toamna aceasta la 66 de dolari/baril în toamna anului viitor, mulți analiști privați și fonduri de investiții mizează pe o creștere continuă a prețului.
Cauzele majorării prețului în 2021 sunt creșterea cererii după criza pandemică, reticența OPEC de a crește prea mult producția și lipsa de investiții în sectorul petrolului și gazelor în ultimii ani.
Un studiu recent a evidențiat noi riscuri reprezentate de schimbările structurale pe termen lung în industria energetică – de la inflație, recesiune, falimente la temeri privind securitatea energetică.
Omenirea nu atinge țintele de mediu stabilite la conferința ONU de la Glasgow – Probabilitate ridicată
Emisiile globale de carbon au crescut cu 60% de la semnarea Protocolului de la Kyoto în 1997, iar acordul încheiat anul acesta la conferința climatică de la Glasgow nu a redus temerile privind riscurile încălzirii globale și nu a oferit speranțe că omenirea va reuși să mențină creșterea temperaturii la maximum două grade Celsius față de perioada preindustrială.
Înainte de Glasgow devenise clar că și dacă toate promisiunile făcute prin acordul de la Paris din 2015 ar fi fost ținute, temperatura globală tot ar fi crescut cu 2,7 grade Celsius până în 2100.
La Glasgow, liderii internaționali s-au arătat mai dornici să elimine folosirea cărbunelui, să reducă despăduririle și emisiile de metan, dar în ciuda progresului, promisiunile au fost vagi.
Agenția Internațională pentru Energie a publicat o foaie de parcurs ce ar permite atingerea neutralității emisiilor de carbon până în 2050, dar pentru asta va fi nevoie de renunțarea, începând cu anul viitor, la toate noile proiecte energetice bazate pe petrol și gaze și de triplarea investițiilor în energie solară și eoliană până la finalul deceniului.
Progresul este posibil din punct de vedere tehnic, dar foarte improbabil din punct de vedere politic.
Polarizarea lumii – Probabilitate medie
Washingtonul pare să se fi îndrăgostit de ideea reeditării Războiului Rece, eventual cu același final în care Occidentul triumfă.
Există suficiente diferențe între Uniunea Sovietică anemică din punct de vedere economic și China omniprezentă de azi – o economie majoră, un exportator de capital și prima putere comercială – încât SUA să își reconsidere dorința.
Economia chineză a devenit atât de interdependentă de cea a SUA și a Vestului în general, încât toată lumea ar avea de suferit într-o astfel de lume polarizată. China a fost principalul partener comercial al SUA în materie de bunuri anul trecut.
În acest timp, liderii chinezi încearcă să de-americanizeze lanțurile de aprovizionare. Cea mai mare vulnerabilitate a Chinei este lipsa unei industrii high-tech de cipuri. Dar administrația Biden a preferat să nu folosească această vulnerabilitate, cel puțin deocamdată.
Dacă conflictul SUA-China se va intensifica, este destul de puțin probabil că Beijingul va fi îngenuncheat. În schimb, rezultatul ar fi o lume polarizată, unde toți vom fi mai săraci și mai predispuși la conflict.
Companiile americane vor rata noile oportunități în China sau poate și în alte țări din Asia. Diviziunea se va manifesta sub forma unor blocuri digitale. Ideea că Europa va urma SUA pe acest drum este incertă, ținând cont de dependența Germaniei și a altor state de comerțul cu China.
Într-un război rece cu China, e greu de crezut că am putea avea un final fericit.
Insecuritatea alimentară se intensifică, din cauza COVID, a schimbărilor climatice și a conflictelor – Probabilitate ridicată
Pandemia, vremea extremă și conflictele violente din diverse regiuni ale lumii alimentează insecuritatea alimentară.
În noiembrie, Programul Alimentar Mondial a avertizat că 45 de milioane de oameni sunt în pragul foametei în aproximativ 43 de țări, în condițiile în care prețurile mai mari ale hranei și transportului pun presiune pe bugetul familiilor și al agențiilor umanitare.
Afganistanul este, în prezent, țara cu cea mai gravă criză alimentară.
În următorul deceniu, Banca Mondială a avertizat că sistemele alimentare au nevoie de 300-350 de miliarde de dolari pe an pentru a se transforma, reducând emisiile de carbon, protejând mediul, dar în același timp hrănind o populație globală care va ajunge la zece miliarde în 2050.
Vor exista tot mai multe state eșuate – Probabilitate medie spre ridicată
Țările aflate pe primele poziții în topul „fragilității statului” se schimbă rar. Yemen, Somalia și Siria prezintă acum cel mai mare risc și mulți analiști ar spune că acestea deja sunt state eșuate.
Chiar și unele state aflate la un nivel ceva mai redus de fragilitate decât cele trei sunt, de fapt, aproape de a eșua – Sudanul de Sud, Republica Democrată Congo, Republica Centrafricană, Ciad, Sudan și Afganistan.
Îngrijorător este faptul că alte state mari, precum Nigeria sau Etiopia, au și ele probleme serioase, iar prăbușirea lor ar genera convulsii regionale majore.
Condițiile care generează eșecul statelor se agravează – criza alimentară e una dintre ele. Conflictele armate sunt și ele tot mai intense și mai complexe, mai periculoase pentru civili.
Iar pandemia este o povară suplimentară, generând o creștere a ratei de sărăcie și majorând datoria publică.
Eforturile Occidentului de a revitaliza acordul nuclear iranian eșuează – Probabilitate medie spre ridicată
Guvernul de la Teheran a cerut SUA să ridice o parte din sancțiunile impuse Iranului și să ofere asigurări suplimentare, înainte de a accepta un nou acord privind reducerea programului nuclear.
În acest timp, atacurile informatice ale Israelului la adresa facilităților nucleare iraniene și răspunsul Iranului la aceste activități cresc în intensitate.
La fel crește și presiunea Congresului SUA pentru impunerea de sancțiuni mai dure Teheranului.
Acțiunile militare ale Israelului sau ale SUA împotriva programului nuclear iranian nu pot fi excluse.
Iranul are și el capacitatea de a derula atacuri cu drone și rachete împotriva facilităților petroliere din Golf și a bazelor militare americane.
Dacă tensiunile se adâncesc, există întotdeauna riscul ca un pas greșit sau o ciocnire neplanificată să conducă la o confruntare militară majoră.
Democrația SUA își menține declinul – Probabilitate ridicată
Anul viitor se anunță a fi unul în care democrația americană se va eroda substanțial.
Raportul Freedom House din 2021 a evidențiat un declin de 11 puncte procentuale al scorului libertăților SUA în ultimul deceniu.
Organizația a arătat spre atacul de la Capitoliu, prin care s-a încercat anularea rezultatului alegerilor prezidențiale, pe baza supozițiilor false privind fraudarea scrutinului, emise de Donald Trump și de mulți republicani.
Sondajele sugerează că 70% dintre alegătorii republicani și 30% dintre alegătorii țării în general cred că Joe Biden nu a fost ales în mod legitim, în ciuda tuturor dovezilor.
Pe măsură ce dezinformările și teoriile conspirației proliferează, polarizarea țării se adâncește, înainte de alegerile legislative parțiale din 2022.
Un număr tot mai mare de americani consideră acum că violența este acceptabilă. Modificările regulilor și legilor electorale din cel puțin 19 state ar putea influența rezultatul acestor alegeri.
Ținând cont că republicanii par favoriți să preia majoritatea în Camera Reprezentanților și poate în Senat, polarizarea țării și tensiunile sectare nu pot decât să crească.