3 comentariiUPDATE ora 23:30: După cinci ore de dezbateri, Comisia Juridică a Camerei Deputaților a adoptat un raport pozitiv păstrând aproape toate amendamentele propuse de coaliția PSD-PNL-UDMR. Asta deși reprezentanții Ministerului Justiției au susținut că adoptarea amendamentelor aruncă în aer jaloanele din PNRR și că textul legii a fost negociat la nivelul Comisiei Europene.
„S-au mai salvat și câteva lucruri, de exemplu s-a menținut prevederea din legea în vigoare privind obligația invitării presei la ședințele comisiilor de disciplină în care sunt cercetați disciplinar avertizorii. S-a prevăzut asistență juridică gratuită pentru avertizori”, a scris expertul în drept Radu Nicolae pe Facebook.
Mâine, 29 iunie, proiectul de lege va ajunge în plenul Parlamentului, pentru aprobare.
România trebuie să implementeze o directivă a Uniunii Europene pentru protejarea avertizorilor de integritate. Proiectul de lege a fost adoptat de către Senat și se află la Comisia Juridică din Camera Deputaților, urmând ca mâine, 29 iunie, să fie trimis în plen pentru aprobare.
Dacă amendamentele propuse de deputata Laura Vicol vor trece, legea îi va lipsi pe avertizori de mecanismele-cheie de protecție și, astfel, îi va descuraja să mai raporteze neregulile, a explicat pentru Libertatea juristul Radu Nicolae, președintele Asociației pentru Cooperare și Dezvoltare Durabilă.
„Se introduc formule vagi, se creează posibilitatea ca avertizorii să poată fi hărțuiți în instanță pentru încălcarea dreptului la imagine. Există și posibilitatea de infringement din partea Comisiei Europene, plus aprecieri negative din partea GRECO și OCDE, mai ales că România este în proces de aderare la OCDE”, a mai spus Nicolae.
România are o legislație privindu-i pe avertizorii de integritate din 2004. Legea 571/2004 prevedea protecția personalului din autoritățile publice, instituții publice sau din alte unități care semnalează încălcări ale legii.
Luni, vicepreședintele Comisiei Europene, Věra Jourová, a vorbit într-un interviu pentru Libertatea despre necesitatea adoptării de către România a unei legi care să asigure un nivel ridicat de protecție a avertizorilor.
Amendamente care contravin directivei europene
Radu Nicolae a identificat 13 amendamente flagrante, care, spune acesta, sunt contra principiilor din directiva europeană:
- eliminarea principiului bunei-credințe a avertizorului de integritate. Legea 571/ 2004 definește principiul „conform căruia este ocrotită persoana încadrată într-o autoritate publică, instituţie publică sau în altă unitate bugetară care a făcut o sesizare, convinsă fiind de realitatea stării de fapt sau că fapta constituie o încălcare a legii”.
2. eliminarea raportării anonime. Prin amendamentul depus de Laura Vicol, reclamațiile vor trebui să conțină neapărat numele și datele de contact ale acestuia, fiind eliminat paragraful din lege care menționa faptul că vor fi analizate și cele care nu conțin aceste date, dar care conțin suficiente informații privind încălcarea legii.
3. distrugerea obligatorie a raportărilor avertizorilor de integritate după un an.
4. interzicerea dreptului comunelor cu mai puțin de 10.000 de locuitori de a se grupa și de a utiliza sau partaja resurse în primirea raportărilor referitoare la încălcarea legii și acțiunile subsecvente. Prin urmare, legea devine nulă la nivelul comunelor, care reprezintă cele mai multe unități administrative teritoriale din România.
5. exceptarea de la obligațiile privind realizarea de canale interne de raportare a firmelor care desfășoară activități în domenii-cheie, dar au mai puțin de 50 de angajați.
6. eliminarea protecției avertizorului față de răspunderea pentru încălcarea confidențialității. Ca urmare, avertizorul poate fi hărțuit la locul de muncă pentru că a încălcat confidențialitatea.
7. introducerea unui amendament prin care avertizorii pot divulga public informațiile doar după ce au raportat intern și extern și după ce au trecut trei luni de la acel moment.
8. introducerea unei condiționalități a raportării: încălcările legii raportate să fie adevărate și necesare la momentul raportării. Prin această formulare vagă se descurajează avertizarea și se deschide posibilitatea ca avertizorii să fie hărțuiți în instanță. De asemenea, dacă o încălcare a legii este adevărată, prin urmare, ea trebuie să fie și necesar de semnalat.
9. răspunderea în instanță a avertizorului pentru încălcarea dreptului la imagine, a drepturilor de autor, a secretului profesional, a normelor de protecție a datelor și a secretelor comerciale, care s-ar putea petrece atunci când face o raportare.
10. eliminarea posibilității ca instanța să dispună prin ordonanță președințială, chiar dacă nu există o judecată pe fond, suspendarea represaliilor asupra avertizorilor.
11. amenzile pentru încălcarea legii de protecție a avertizorului sunt diminuate cu 70%-90%, la niveluri ridicole.
12. eliminarea obligației de publicare în presă, de către instituțiile care au abuzat avertizorii, pe propria cheltuială, a unui extras din hotărârea prin care a fost constatată dispunerea în mod nelegal a represaliilor împotriva avertizorilor.
13. eliminarea obligației de a invita presa și un reprezentant al sindicatului sau al asociației profesionale ori un reprezentant al salariaților la Comisia de disciplină atunci când este judecat un avertizor de integritate.
Vicol: Sunt amendamentele Coaliției, nu ale mele
Contactată de Libertatea, Laura Vicol susține că amendamentele nu sunt ale ei, ci sunt depuse în numele Coaliției de guvernare. „Nu sunt amendamentele mele, ele sunt provenite de la discuțiile din coaliția de guvernare, de la toate partidele. Toată lumea s-a învățat să dea în Vicol, nu e în regulă. Nu pot să răspund acum la întrebări, am vrut doar să clarific, pentru că m-am săturat să fie mereu Vicol cap de tabel”, a declarat deputata PSD.