ComenteazăÎncurajarea companiilor prin măsuri fiscale și infrastructură
Economia în floare a României și taxele mai mici ca în alte state europene au încurajat numeroase companii să investească în țara noastră și să își mute o parte dintre operațiuni la noi. Însă, cu toate acestea, una dintre cele mai stringente probleme o reprezintă infrastructura, care îi pune pe fugă pe investitorii străini. Drumurile proaste înseamnă pierderi de timp și de bani pentru companiile care trebuie să își distribuie produsele. Această problemă a fost observată și de Cezar Rapotan, fondatorul celui mai de succes furnizor românesc de materiale de construcții: Arabesque.
„Indicatorii economici din piață construcțiilor susțin faptul că economia își ambalează motoarele, investițiile în acest sector fiind capabile să genereze dezvoltarea pe orizontală, adică să atragă afaceri colaterale în toate domeniile, de la infrastructură, imobiliare și industrie, la comerț, servicii și turism. Este o dovadă, în primul rând, a creșterii încrederii în economie. Iar datele statistice vin să confirme un trend pozitiv pentru businessul Arabesque și pentru întreg sectorul construcțiilor. Pentru ca acest trend să continue, economia are nevoie de investiții importante în infrastructură, în construcții, în general, acestea fiind generatoare de dezvoltare economică sănătoasă, de care România are nevoie”, este de părere Cezar Rapotan.
Reducerea decalajelor de dezvoltare și nivel de trăi dintre regiuni
Potrivit unui raport al Oficiului de Statistica al Marii Britanii, România ocupă primul loc în topul sărăciei relative și absolute din Europa, având cea mai mare populație care trăiește la limita subzistenței. Acest lucru pare ireal pentru cei care locuiesc în marile orașe, unde dezvoltarea este în floare, iar salariile infinit mai mari decât în zonele sărace ale țării. Tocmai această discrepanță uriașă între o Românie săracă și una bogată ar fi marea problemă, în cazul în care România ar trece la monedă euro, care ar fi o condamnare pentru populația săracă.
„Rata sărăciei, ca atare, are în jur de 2,5 milioane persoane (în România n.r.). Dacă ne uităm câți sunt cei care suferă și de risc de sărăcie, dar și de deprivare materială severă vedem că avem 2,2 milioane persoane care sunt mult mai sărace, dar sunt și deprivate sever din punct de vedere material. Sunt în jur de 157.000 de persoane care suferă de deprivare materială severă și trăiesc și în gospodării cu intensitate redusă a muncii. Mai sunt 145.000 de persoane care sunt expuse riscului de sărăcie și trăiesc în gospodării cu intensitate redusă de muncă, dar există aproximativ jumătate de milion de persoane care suferă de sărăcie, deprivare materială severă, și trăiesc în gospodării cu intensitate redusă a muncii”, a declarat Silvia Pisică, director general în cadrul Institutului Național de Statistică, pentru Agerpres.
O statistică arată că în București, PIB-ul pe cap de locuitor este de aproximativ 21.000 de euro pe an. În schimb, în Vaslui, PIB-ul pe cap de locuitor depășește cu greu 3.700 de euro pe an. Altfel spus, există în Capitală angajați care câștigă într-o lună cât toți locuitorii unei comune sărace din județe precum Vaslui, Teleorman sau Giurgiu.
Sursă foto: Shutterstock/Copyright: Takashi Images