Motivele invocate de medicii de la Bagdasar care au refuzat să mai facă gărzi. „Plimbatul pacienților între spitale”, unul dintre ele

Într-o scrisoare deschisă trimisă către redacția Libertatea, cei șapte medici de pe secția de arși a Spitalului Bagdasar-Arseni din Capitală explică, în șase puncte distincte, ce a stat în spatele deciziei de a nu mai face gărzi din luna noiembrie.

Libertatea a publicat, luni dimineață, 9 octombrie, documentul prin care aceștia au demisionat din contractele de gărzi. „Condițiile ne expun unor riscuri majore din punct de vedere profesional”, au motivat aceștia.

Spitalul a confirmat informația, însă le-a cerut ca, în două zile, să explice pe îndelete motivele. Reprezentanții unității medicale au adăugat că în spatele deciziei ar putea fi și o latură subiectivă a problemei, cu „sesizări depuse la Parchet cu privire la posibile abateri de natură penală a 5 dintre cei 7 semnatari”.

Medicii au revenit cu explicații pentru ziarul Libertatea. În același timp, aceștia menționează că, potrivit articolului 81, alineat 3 din Codul Muncii, „aveam oricum dreptul de a nu motiva decizia demisiei”.

„(3) Salariatul are dreptul de a nu motiva demisia” – Articolul 81, „Demisia”, din Codul Muncii

Ce spun ei într-o scrisoare de 6 puncte? Care sunt motivele invocate de aceștia?

1. Lipsa liniilor de gardă pentru unele specialități. „În structura spitalului nu există linii de gardă pentru foarte multe dintre specialitățile necesare tratamentului multidisciplinar al pacientului politraumatizat (ex: chirurgie vasculară, chirurgie toracică, chirurgie BMF (n.r. buco-maxilo-facială), ORL etc)”, afirmă doctorii.
   
2. „Plimbatul” paciențior între spitale. „Necesitatea transportării pentru consulturi interdisciplinare a pacienților politraumatizați pune în pericol starea de sănătate a acestora și chiar viața pacientului (fiind cunoscut faptul în care ambulanța care transporta un pacient pentru consult interdisciplinar în altă unitate a fost implicată într-un accident rutier)”, scriu medicii.
   
3. Primirea pacienților arși în lipsă de locuri. „Obligativitatea primii unui pacient cu arsuri majore chiar și în condițiile lipsei locurilor disponibile pentru această patologie, fără posibilitate de izolare (situație des întâlnită)”, se arată în scrisoare.
   
4. Tratarea pacienților arși grav care ar trebui tratați în centre de arși. „Neconcordanțe între realitate (tratamentul arsurilor în UFA) și ordinul MS n.r. 476/2017 – adesea fiind obligați să tratăm pacienți arși grav deși aceștia ar trebui tratați în centre de arși; chiar în condițiile aplicării ordinului nr. 2063/2022, transferul în centrele de arși din străinătate al acestora nerealizându-se întotdeauna”. 

Recomandări

Generalul Vasile Milea, „eroul” care a ordonat reprimarea Revoluției la Timișoara. „Sinuciderea a fost practic o încercare de autorănire”

Din această cauză, spun medicii, ei sunt expuși „unui risc crescut de malpraxis, existând deja plângeri penale la adresa unor membri semnatari pentru posibil malpraxis în tratamentul marilor arși”. Este ceea ce spitalul susține, în răspunsul către presă, că s-a întâmplat cu unii medici semnatari.

5. Acuză fonduri insuficiente. „Fonduri insuficiente, discontinuitatea în aprovizionarea cu medicamente, materiale și dispozitive medicale creează probleme mari în tratamentul pacienților internați prin urgență, crescând riscul de apariție al plângerilor de malpraxis.”
   
6. Fără sprijin juridic. Medicii acuză și că nu au parte de sprijin din partea unor avocați. „În situația plângerilor penale la adresa membrilor personalului medical, spitalul nu a oferit niciodată asistență juridică, lăsându-ne singuri în fața demersurilor la care se ajunge ca urmare a problemelor sesizate anterior”.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro