Autorii au comparat 38 de țări insulare în funcție de 13 factori „esențiali” într-un scenariu de supraviețuire post-apocaliptic, între care producția de alimente, suficiența energetică și efectul dezastrului asupra climei.
În ciuda legăturile sale militare relativ strânse cu Marea Britanie și SUA, care ar putea-o tranforma într-o țintă într-un război nuclear, infrastructura bună a Australiei, surplusul vast de energie, bugetul ridicat pentru securitatea sănătății și apărare au contribuit la clasarea în fruntea clasamentului, arată studiul.
„Aprovizionarea cu alimente din Australia este gigantică”, se mai arată în cercetare, „cu potențialul de a hrăni multe zeci de milioane de oameni”.
Australia și Noua Zeelandă sunt „producători agricoli robuști, ascunși de locurile unor probabile precipații nucleare”.
„Chiar și în cel mai rău caz, o reducere de 61% a culturilor în timpul unei ierni nucleare prelungite, neozeelandezii ar avea încă suficient pentru a mânca, a subliniat unul dintre autorii studiului, profestorul Nick Wilson de la Universitatea din Otago, Wellington.
Alte țări insulare, precum Islanda, din Europa, Insulele Solomon și Vanuatu, din Pacific, ar putea produce suficientă hrană într-o astfel de criză, au precizat autorii studiului.
China, Rusia și Statele Unite ar putea vedea o scădere a producției de alimente cu până la 97% în conformitate cu modelele nucleare și ar fi forțate să se bazeze pe noi tehnologii de producție alimentară, potrivit aceleași surse.
„Probabil ar exista grupuri de supraviețuitori pe întreaga planetă chiar și în cel mai sever scenariu”, conchid cercetătorii, „dar cei din cele mai rezistente națiuni au cele mai mari șanse de a evita un colaps preindustrial”.
Foto cu caracter ilustrativ: EPA