Este cea mai mare statuie a Fecioarei Maria din Bazinul Carpatic. Unii zic că din toată lumea. Are 2,27 metri și a fost sculptată în lemn de tei undeva între anii 1500 și 1515, explică Guia Laurean Hugó, rectorul Bisericii Franciscane de la Șumuleu Ciuc.
Autorul este necunoscut, ca și anul exact în care a ajuns în posesia călugărilor franciscani instalați la Șumuleu.
Prezența acestora în zonă a fost documentată încă din a doua jumătate a secolului al XIV-lea. Iar istoria a consemnat refacerea unei biserici în perioada 1442-1448, după invaziile turco-tătare. Reconstruirea edificiului a fost finanţată de Iancu de Hunedoara.
Aliatul de nădejde
Anul 1567 are o semnificație aparte atât pentru oamenii din zonă, cât și pentru statuie. Este anul în care secuii s-au opus principelui Ioan Sigismund, venit să impună în forță religia unitariană. Ei au rezistat, nu au renunțat la catolicism și au stabilit că au avut un aliat de nădejde: statuia.
În semn de victorie s-a născut ceea ce a devenit astăzi cea mai mare adunare religioasă a catolicilor din România, pelerinajul de Rusaliile catolice de la Șumuleu Ciuc. An de an, acesta adună zeci de mii de oameni. Nu doar catolici și nu doar de etnie maghiară, chiar dacă aceasta este limba oficială a reuniunii.
Femeia îmbrăcată în soare
Cunoscută și sub numele de „Femeia îmbrăcată în soare”, statuia reproduce elementele din descrierea făcută Fecioarei Maria în Cartea Apocalipsei: „Şi s-a arătat o mare minune în cer; o femeie îmbrăcată cu soarele, şi luna sub picioarele ei, şi pe capul ei o coroană cu douăsprezece stele”.
Cele 12 stele sunt acolo, puse în valoare de cam tot atâtea becuri. Luna și pământul, la picioare, pe braţul stâng, pruncul Iisus, în mâna dreaptă un sceptru.
De-a lungul timpului, statuia a căpătat un statut special.
Călugărul Guia Laurean Hugó amintește de incendiul care a devastat în 1661 prima biserică franciscană și din care a fost salvată doar statuia. Tătarii au încercat la un moment dat să o fure, spune acesta, dar statuia s-a făcut dintr-odată grea și nu au putut să o care.
Consacrarea
În anul 1798, episcopul de Alba Iulia, Batthyány Ignác, a consacrat statuia ca fiind făcătoare de minuni.
„Oamenii vin, ating statuia Sfintei Fecioare Maria cu o haină sau un obiect de-acasă și ducând această haină sau acest obiect acasă a făcut minuni. Și în zilele noastre mulți părinți vin și spun că prin mijlocirea Sfintei Fecioare Maria au parte de darul de a fi părinți, de a avea copii”, spune călugărul Hugó.
De-a lungul anilor, statuii i s-au atribuit sute de vindecări miraculoase şi dorinţe împlinite. Drept mărturie, sutele de plăcuțe care înconjoară altarul, aduse de oamenii care spun că au fost ajutați. Ei și-au trecut numele, data și un gând de mulțumire.
Scoasă prima oară din biserică pe timp de pace, la vizita Papei Francisc
Prima oară când statuia a ieșit din biserica de la Șumuleu a fost anul trecut, cu ocazia vizitei Papei Francisc în România. El a depus atunci la picioarele ei un trandafir poleit cu aur, unul dintre cele mai nobile daruri pe care un papă îl face marilor sanctuare ale lumii.
Înainte de asta, statuia a mai fost scoasă din biserică în al Doilea Război Mondial, pentru a fi protejată de bombardamente. Atunci a fost dusă la Cluj.
Zilnic, sute de oameni vizitează biserica franciscană de la Șumuleu pentru a se ruga la statuia Fecioarei Maria.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro