“Nu mai era același om cu care mă căsătorisem. Ajunsese să mă amenințe și pe mine și pe copil. Nu-i mai păsa de nimic. Dorea să vindem tot, mașini, casa, inclusiv să luăm banii părinților. Era un om schimbat din momentul în care cămătarii erau pe urmele sale”, își amintește Doina (38 de ani). Soțul său, Mihai, acumulase, în urmă cu cinci ani, datorii de aproape 100.000 de euro la cămătari din zona București, Ilfov și Ploiești.

Era un împătimit al jocurilor de noroc, în special de poker. După ce a pierdut câteva mii de euro a început să împrumute în jur de 50.000 de euro de la cămătari. “El îmi spunea că situația este sub control, că totul este ok. Însă, în fiecare seară venea acasă tremurând. Asta până când m-am trezit cu cămătarii în curte ca să-mi ia mașina. M-au bruscat și au plecat cu automobilul. M-au avertizat că dacă sun la Poliție, se vor duce după copilul meu. Am scos toate economiile, le-am achitat 30.000 de euro ca să-mi recuperez automobilul”, spune femeia.

Însă când a făcut această plată a aflat că suma de 30.000 de euro era doar dobânda și că soțul mai are de plătit 50.000 de euro. În cele din urmă, Doina a plătit și cei 50.000 de euro, bani luați de la părinți, pentru a-și scăpa soțul și, mai ales, copilul de la moarte, așa cum sunau amenințările cămătarilor.

Trebuie amintit aici că împrumutul sub formă de camătă este interzis prin Legea 216 din 2011. Acolo se defineşte termenul de camătă, care „reprezintă dobândă pe care o solicită cămătarul pentru banii daţi cu împrumut, şi noţiunea de cămătar, respectiv, persoana fizică ce împrumută bani pentru a primi în schimb camăta (dobânda)”. Pedeapsa aplicată pentru cămătărie este între șase luni şi cinci ani celor care dau bani cu camătă.

CINE POATE LUA CAMĂTĂ

Relatarea Doinei nu este un caz unic, zeci de declarații asemănătoare se găsesc în dosarele DIICOT și ale parchetelor locale. Amenințări și înjurături care fac pielea de găină oricărui om normal și telefoane date din apropierea familiei pentru a anunța datornicul că și rudele pot muri sunt câteva dintre mijloacele de forță ale celor care dau bani cu camătă.

Racolarea prăzii

Cămătarii sunt și lideri ai unor grupări de interlopi așa că își trimit noapte de noapte câte un om în cazinourile și sălile de jocuri de noroc din zona controlată, așa cum reiese din rechizitoriul procurorilor de la Parchetul Tribunalului București în cazul grupărilor Duduianu, Văncică și Caran. Patronii cazinourilor trebuie să accepte prezența interlopilor pentru a nu avea probleme cu Mafia și să piardă clienți. Cămătarii vânează pierzătorii cu bunuri, dar fără cash. Ei sunt victimele sigure.

Nu dau bani oricui

Cei care dau bani cu camătă nu împrumută oricărei persoană le cere. În momentul când acordă camăta, interlopii cunosc faptul că victima deține mașini, case sau, măcar, familia are proprietăți care pot fi luate sau vândute în cazul în care creditatul nu face rost de bani.

Banii sunt în depozit

Oamenii cămătarilor din sălile de noroc nu au bani la ei. În momentul când se înțeleg cu victima asupra sumei și dobânzii, omul din cazinou sună la șef, care trimite geanta cu bani. Doar Mihail Vlasov, fostul președinte al Camerei de Comerț și Industrie a României, își permitea să sune direct la lider pentru a-i cere să aducă geanta cu bani, așa cum reiese din același dosar al clanurilor Duduianu, Văncică și Caran.

Vlasov este un client al cămătarului Gheorghe Stan, zis „Bulgaru”, conform anchetatorilor. “Bulgaru” avea chiar o persoană în anturajul lui Vlasov, care îl informa de câte ori milionarul venea la cazino. Fostul președinte al Camerei de Comerț și Industrie a României a negat, când a depus declarație ca martor, că ar fi luat bani cu camătă, declarând că un om îi aducea jetoane fără să știe de unde proveneau banii.

DUPĂ STRÂNGEREA DE MÂNĂ URMEAZĂ TEROAREA

Dobânda cerută de cămătari este una aproape imposibil de achitat, minimum 10% pe săptămână sau 15% la lună, în funcție de înțelegere. Contractul dintre un cămatar și împrumutat se rezumă la o strângere de mână.

  • 1.    Apelurile telefonice

În prima săptămână se începe cu ceva “ușor”, dar stresant: telefoanele zilnice în care i se spune creditatului că timpul se scurge și că nu ar fi bine să se strice prietenia și să se întârzie cu plata, așa cum reiese inclusiv din ultimul dosar de cămătărie cercerar de DIICOT, cel al interlopilor din Reghin. În primele șapte zile, pentru a scăpa de interlopi, victima trebuie să achite cel puțin dobânda.

  • 2.    Amenintarile și ordinul sa vândă tot

Fie că achită sau nu camăta săptămânală, victimele sunt amenințate cu înjurături să vândă tot ce au în casă pentru a înapoia banii.

Într-unul din dosarele fraților Nuțu și Sile Cămătaru, procurorii precizează că, în 2010, Gheorghe Antonescu, zis “Gigantu”, a împrumutat 15.000 de euro de la Nuţu Cămătaru şi s-a angajat să-i plătească o dobândă lunară de 1.500 de euro. “Gigantu” i-a plătit lui Nuţu Cămătaru 36.000 de euro numai camătă într-un interval de 20 de luni. Nuţu i-a cerut încă 25.000 de euro, ca să-i stingă datoria.

Un pasaj, înregistrat de procurori, al discuțiilor telefonice dintre cei doi este edificator asupra modului de acțiune al cămătarilor. Trebuie precizat că Gigantul nu era nici el un sfânt, ci tot un apropiat al clanurilor interlope din zona București-Ilfov-Ploiești.

Gigantu: „Tu n-auzi că mâine mă duc acolo, ce dracu?!”
Nuţu Cămătaru: „Bine, domnule Gigantule, bine, treaba ta, dacă nu, îţi bag şi câteva cărămizi în cap, să vezi„!.

Nici maneliștii celebri nu scapă de amenințări când ajung pe lista cămătarilor. În același dosar al cămătarilor din Capitală realizat de Parchetul Tribunalului București, este vorba de cel al clanurilor Duduianu, Văncică și Caran, este prezentă o discuție între Sofian Văduva, cunoscut prin cercurile interlope drept Denom, și Costel Cocoș, violonistul lui Florin Salam. Din această convorbire reiese ca atât instrumentistul, cât și interpretul au datorii la respectivul cămătar. Mesajul transmis este să se prezinte rapid cu banii.

  • 3.    Bătaia

După repriza de amenințări urmează, în majoritatea cazurilor, o repriză de lovituri aplicate datornicului.

  • 4.    Armele

Pentru a fi convinse să restituie cât mai repede datoria, cămătarii apelează și arme albe sau de foc pentru a-și intimida victimele.

“Soțul meu a fost amenințat cu arma. I s-a pus arma la tâmplă și i-a spus că moarte nu-l ajută. Îl ucid și apoi îi vor urmări toată familia”, ne mai spune Doina.

  • 5.    Umilirea și tortura

Beniamin Samuil Antemie, un afacerist din Rădăuți, județul Botoșani, s-a ales cu un deget tăiat în timpul unei ședințe de bătaie și intimidare pe care i-o aplicau cămătarii Coroamă, Sfichi şi Muntean, precum şi de la soţia şi cumnatul acestuia din urmă, așa cum reiese din ancheta Parchetului de pe lângă Judecătoria Rădăuţi.

  • 6.    Anunțarea familiei

În aceeași anchetă a anchetatorilor din județul Botoșani, reiese că, pentru a-i intimida pe cei datori, cămătarii îşi urmăreau victimele, mergând acasă la aceştia, la locul de muncă sau la rude ori le dădeau telefoane şi SMS-uri de ameninţare.

  • 7.    Amenintarea la adresa copiilor și a sotiei

Doina recunoaște că s-a decis să renunțe la toate economiile și să se împrumute pentru a plăti datoria soțului la cămătari în momentul când aceștia au sunat-o și i-au spus că după ce se vor ocupa de soț, va urma fiul. “Este terifiant să auzi că fiul tău va fi ucis astăzi, dacă nu faci rost de bani”, susține femeia cu o voce încă tremurândă. „Cât despre sunat la Poliție, trebuie să ai încredere că aceștia pot ajuta. Eu nu am avut încredere și poate nici curaj să anunț autoritățile. Poate ar fi fost mai bine să fac asta”, concluzionează femeia.

Vezi rezultatele alegerilor prezidențiale – turul 1 și află când este turul al doilea al votului pentru președinție!
 

Urmărește-ne pe Google News