Cele trei povești false răspândite în Rep. Moldova pentru a convinge oamenii să voteze împotriva aderării la UE

Campaniile de dezinformare sunt legate de diferite stereotipuri despre integrarea europeană și potențiala aderare a Rep. Moldova la UE, iar tematicile narațiunilor variază foarte mult și sunt adaptate în funcție de segmentul de public căreia i se adresează, notează sursa citată.

Narațiunea 1 – „Produsele agricole moldovenești nu sunt solicitate în UE”

Așadar, cei care se opun aderării la UE susțin că „produsele agricole moldovenești nu sunt solicitate în UE” și „fermele se vor închide după aderare”. Pentru a-și susține narațiunea, care vizează agricultorii și locuitorii din mediul rural, aceștia spun că fermele se închid din cauza reglementărilor UE, deplâng lipsa exporturilor în Rusia și insistă că UE nu dorește produse moldovenești, în timp ce cererea de pe piața Uniunii Economie Eurasiatice „este mare”.

Această retorică este promovată mai ales de Ilan Șor și susținătorii săi. Blocul politic „Pobeda/Victorie”, înființat de Șor la Moscova, a organizat chiar și un protest cu sloganul „UE nu are nevoie de produsele noastre”.

Potrivit NewsMaker, afirmația despre reducerea numărului de ferme în UE este parțial adevărată. Dar procesul nu are legătură cu reducerea sectorului agricol, ci cu consolidarea fermierilor mari și închiderea întreprinderilor agricole mici.

Recomandări

Anchetă la Castelul Peleș după dezvăluirile Libertatea. Corpul de control al Ministerului Culturii a cerut actele contabile din 2019 și documente interne. Mărturia unui turist șocat de hoția angajaților

„Teza că produsele agricole moldovenești nu sunt cerute pe piața UE este, de asemenea, incorectă – cifrele privind exporturile de produse agricole cresc constant”, explică NewsMaker.

Publicația de peste Prut notează că autoritățile moldovene întâmpină doar dificulți în privința exporturilor de mere, dar sunt luate în considerare și alte piețe, precum Egipt, Emiratele Arabe Unite, India etc.

Narațiunea 2 – „Lipsa reducerilor Gazprom”

O altă poveste falsă este legată de „lipsa reducerilor de la Gazprom” și „creșterea costului la utilități” care îi vizează pe toți locuitorii Rep. Moldova, dar mai ales categoriile vulnerabile.

„Această narațiune, la fel ca în cazul fermierilor, este răspândită prin diverse canale: pliante, site-uri specializate care sunt promovate ulterior pe rețelele sociale”, precizează NewsMaker.

Declarațiile eronate în acest sens sunt formulate de politicienii proruși, printre care sunt menționați liderul partidului „Șansă”, Alexei Lungu, și același Ilan Șor. De altfel, oligarhul fugar în Rusia a promis chiar gaze gratuite „în fiecare casă” în cazul eșuării referendumului.

Recomandări

Sondaj INSCOP la comanda Libertatea – Alegeri prezidențiale: candidații cu cele mai mari șanse să intre în turul 2

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a demontat într-un interviu acordat pentru NewsMaker narațiunea despre „reducerile Gazprom” și majorarea tarifelor.

„Ce reduceri? Din 2011, noi plătim Gazpromului prețul mediu european pentru gaze. Așadar, când vorbim despre condiții preferențiale de furnizare a gazului de la Gazprom, încerc să înțeleg care sunt aceste facilități, pentru că, în realitate, ele nu există.

Mai mult decât atât, când am semnat contractul de furnizare a gazului în octombrie 2021, această formulă de calcul a prețului s-a stabilit în condițiile în care nu aveam alte opțiuni. În acel moment nu aveam alternative. Prin urmare, dacă cineva îmi spune acum că Gazprom are un preț preferențial pentru noi – nu, nu există niciun preț preferențial”, a spus ministrul moldovean.

Narațiunea 3 – „Căsătorii între persoane de același sex”

În cele din urmă, cetățenii moldoveni cu viziuni conscervatoare sunt amenințați că UE va impune „parade LGBT, căsătorii între persoane de același sex și ore de educație sexuală” în școli.

Recomandări

De ce i-a arestat Curtea Supremă pe suspecții asasinatului de la Arad. Judecătorii invocă dovezi „fără echivoc” ale unor relații intime între inculpați

„De fapt, Rep. Moldova nu are nicio obligație de a legaliza căsătoriile între persoane de același sex”, în timp ce „ministrul Educației, Dan Perciun, a negat într-un interviu acordat pentru NewsMaker introducerea obligatorie a unui curs despre educația sexuală în școli”, subliniază sursa citată.

Alte narațiuni false promovate:

Alegeri cruciale pentru viitorul Rep. Moldova

NewsMaker precizează că i-a luat un interviu fostului președinte al Estoniei, Toomas Hendrik Ilves, pe tema așa-zisei pierderi de suveranitate. Ilves a menționat că 80% din exporturile Rep. Moldova sunt direcționate către UE, în baza unor standarde europene. Potrivit lui, aderarea la UE oferă posibilitatea de a participa la crearea acestor standarde, avantaj pe care nu îl statele non-membre.

Fostul președinte al Estoniei s-a referit și la exemplul țării sale, care a obținut recent portofoliul de Afaceri Externe și Securitate. Potrivit lui Ilves, acest lucru demonstrează că și țările mici pot avea o influență semnificativă asupra politicii europene dacă au lideri puternici, conchide NewsMaker.

În ceea ce privește efectul campaniilor de dezinformare, Petru Macovei, directorul executiv al Asociației Presei Independente (API), consideră că eficiența acestora va depinde de măsurile de contracarare.

„Șor și compania, precum și Rusia, sunt interesați să-și mențină electoratul antieuropean. Oamenii, indiferent de limba lor de comunicare, trebuie să înțeleagă că în spatele acestor acțiuni nu există altceva decât interesele unui grup. Scopul lor este să-și păstreze electoratul și să încerce, pe cât posibil, să semene incertitudine printre ceilalți cetățeni, astfel încât aceștia să nu participe la referendum sau să voteze împotrivă. Cred că efectul campaniei poate fi mare doar dacă noi, ca societate, nu vom lua măsuri de contracarare”, a subliniat Macovei, citat de NewsMaker.

Referendumul privind înscrierea obiectivului aderării la UE în Constituția Rep. Moldova este programat duminică, 20 octombrie, concomitent cu turul întâi al alegerilor prezidențiale.

În România vor fi deschise 16 secții de votare: trei în București (două în incinta Autorităţii Electorale Permanente şi una în sediul Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor), câte două în Cluj-Napoca şi Iaşi și câte una în Braşov, Sibiu, Craiova, Bacău, Constanţa, Oradea, Galaţi, Suceava şi Timişoara. Alegătorii sunt aşteptaţi la urne între orele 7:00 şi 21:00.

Urmărește-ne pe Google News