FOTO/ Celebra bătaie cu bâtele de la Ruginoasa, pe vremea comuniștilor. Ce se ascunde în spatele încăierării care se lăsa și atunci cu victime

Dumitru Buzatu, născut în Ruginoasa și devenit șeful Consiliului Județean Vaslui, povestește că încă de pe timpul comunismului, confruntarea dintre localnicii din comuna ieșeană aduna oameni din întreaga țară. Sub protecția măștilor, tinerii se loveau și atunci cu ghioagele, de cele mai multe ori în cap, ori cu bice confecționate din fir de cupru și de plumb.

Confruntările se dădeau între diferitele formații care se adunau în centrul comunei Ruginoasa, în dimineața de ajun al Anului Nou. Existau pregătiri inițiale, trupele se studiau unele pe altele, chiar și cu strategii și spioni, astfel încât să iasă pe primul loc atât la frumusețea costumelor și a urăturilor, cât și la numărul de participanți.

„De multe ori, lucrurile degenerau și avea loc și o confruntare pentru că foarte mulți dintre participanți, care mai avuseseră conflicte în timpul anului sau câte o treabă de reglat, considerau că atunci este momentul cel mai bun să o facă. Profitau de euforia zilei respective și de masa mare de oameni prezentă. Veneau și din alte părți din țară pentru acea confruntare. Erau mobilizate foarte multe forțe de ordine. După producerea momentului mai dramatic, care se solda și cu câte o victimă, se retrăgeau și apăreau formațiile care mergeau să colinde, așa cum este tradiția din strămoși”, explică Dumitru Buzatu.

Recomandări

Cât a costat nesimțirea lui Iohannis

Din recuzita mascaților nu lipsea ghioaga care, uneori, era folosită „fără prea multă economie”. De aceea, crede șeful CJ Vaslui, „nu era bine să stai în calea lor pentru că riscai să mai iei și câte un băț la fund sau un bici pe spate”.

„Comuna Ruginoasa a păstrat foarte mult, atât în perioada comunistă cât și acum, din vechile tradiții ale sărbătorilor de iarnă. Oamenii, încă de pe vremea când eram copil, își făceau măști din timp, pregăteau urături pe care le adaptau în funcție de situația zilei”, își amintește Buzatu.

Calitatea măștilor, care întruchipau babe, moșnegi, funcționari, preoți, „o bogăție de reprezentări”, după cum susține șeful Consiliului Județean Vaslui, era deosebită. Acestea erau făcute de rapsozi populari. Unele modele cu față dublă, foarte răspândite și foarte scumpe, ajungeau și la peste 2.000 de lei, adică un salariu la acea vreme. Multe erau foarte „încărcate” cu diverse podoabe și ajungeau la câteva kilograme, iar înălțimea unui coif trecea și de jumătate de metru.

Nici bătăile nu mai sunt ce erau odată

Președintele Consiliului Județean Vaslui spune că, în ultimii doi-trei ani, confruntările, care au făcut celebră Ruginoasa, nu mai au loc așa cum se întâmpla pe vremuri. În schimb, s-au păstrat elementele participative. Oamenii se adună, costumele sunt la fel de frumoase, măștile sunt ingenioase, unele dintre ele transmise din generație în generație.

Recomandări

Problema accesului facil la locuințe în România. Vincze Enikő, activistă pentru dreptate locativă: „Gradul de profitabilitate contribuie masiv la creșterea permanentă a prețurilor” | Interviu

„A dispărut însă acel element spectaculos al înfruntării. În ultimii ani, nu prea a mai fost prezent și am să merg și anul acesta să văd dacă și-au mai revenit”, mai susține Buzatu.

Citește și:

VIDEO&FOTO/ Nea Mircea Platon, ultimul făuritor al măștilor purtate de cetele de flăcăi din Ruginoasa. E o muncă de 5 săptămâni, iar costul unei măști pornește de la 1.000 de lei

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro