3 comentariiCuprins:
Manuscrisul este un fragment de evangheliar latin scris pe pergament din piele de vițel, datează din anul 810 și a fost realizat la curtea împăratului Carol cel Mare. Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia deţine prima parte a Tetraevanghelului (respectiv evangheliile lui Matei şi Marcu), cu un număr de 111 foi.
Cealaltă parte a manuscrisului, cu evangheliile lui Luca şi Ioan (124 de foi), se află în proprietatea Bibliotecii Apostolice Vaticane din Roma. Coperţile 1 şi 4, lucrate în plăcuţe de fildeş, sunt la Londra şi Roma. La instituția din Alba Iulia este depozitat în camera intitulată Tezaur, o încăpere blindată, fiind păstrat în condiţii speciale şi verificat periodic din punctul de vedere al conservării.
Ajuns la Alba Iulia printr-un „accident istoric”
Pentru a putea fi expus în Aula Magna a bibliotecii a fost nevoie, de asemenea, de condiții speciale. „Sala Tezaur în care este păstrat are între 17,5 şi 15,5 grade Celsius temperatura. Umiditatea relativă trebuie păstrată în jur de 45%. În cursul unei zile, ea mai creşte, mai scade. În funcţie de sezonul de afară, temperatura de acolo este puţin mai mică sau mai mare. Aici, înainte să intrăm, a trebuit să scădem temperatura cu două grade, pentru că, evident, ea a urcat în timpul în care noi stăm aici”, a explicat directorul Bibliotecii Naționale, Adrian Cioroianu, prezent la eveniment. El a spus că manuscrisul a fost adus învelit într-un strat textil, lăsat două, trei ore până s-a acomodat la temperatura din sala principală a bibliotecii, după care a fost scos şi a fost pus într-o vitrină, de asemenea specială.
Cioroianu a anunţat că, alături de Cristian Mladin, reprezentantul Bibliotecii Batthyaneum, lucrează la un proiect pilot, astfel ca, în cursul lunii decembrie, publicul să aibă acces la manuscris. Totul se va face în condiții securizate, timp două ore pe zi, într-o perioadă de câteva zile, iar participarea va fi realizată exclusiv prin programare.
„Suntem în prezenţa a ceva ce probabil a atins Carol cel Mare acum peste 1.200 de ani. Manuscrisul este un patrimoniu preschismă, un patrimoniu al creștinismului universal european, panromânesc, maghiar, german, tot ce poate fi mai pur european, înainte de toate diviziunile pe nații și pe confesiuni.
A ajuns la Alba Iulia printr-un accident istoric. A fost cumpărat de Arhiepiscopul Vienei, Christoforo Migazzi, care, la 1782, și-a vândut biblioteca acestui episcop foarte bogat, Batthyany, care a vrut să facă exact ce a făcut Carol cel Mare, să se legitimeze prin cărți. Cu această bibliotecă a venit și manuscrisul. Nimeni nu a știut ce e cu el, până când un bibliotecar valoros și-a dat seama, la începutul secolului XX, despre ce este vorba”, a precizat filosoful Adrian Papahagi, prezent și el la eveniment. Cea de-a doua jumătate a Codex-ului se află la Biblioteca Vaticanului, iar coperţile originale se găsesc la muzee din Londra şi Roma.
Legenda creditului lui Nicolae Ceaușescu
Manuscrisul este scris integral cu cerneală de aur și este celebru şi prin calitatea excepţională a ornamentării: 202 pagini decorate cu frize policrome, 12 pagini de canoane biblice ilustrate, 3 tablouri în plină pagină, dintre care două reprezentând portretele evangheliştilor Matei şi Marcu, un frontispiciu miniat şi alte două pagini cu scriere ornamentală.
În România nu a fost expus public niciodată. A putut fi văzut, în schimb, în 1999, în Germania, cu ocazia unei expoziţii care a reunit toate cele patru fragmente ale Evangheliarului din Lorsch. După revenirea în țară a izbucnit un imens scandal, după ce s-ar fi constatat că au existat distrugeri ale manuscrisului cauzate de condițiile improprii de păstrare și a răsfoirii haotice, chiar dacă inițial au fost delimitate clar paginile care pot fi văzute.
Directorul de atunci al Bibliotecii Naționale, Dan Erceanu, a fost arestat, dar, în final, a fost achitat. De asemenea, a existat și s-a propagat în rândul conspiraționiștilor ideea că manuscrisul a fost folosit de dictatorul Nicolae Ceaușescu, în anii ‘60, pentru a garanta un împrumut de 10 miliarde de euro care urma să fie utilizat pentru retehnologizarea industriei țării. Reprezentanții Bibliotecii Naționale au susținut însă că nu există niciun document care să ateste că manuscrisul ar fi constituit o garanţie bancară pentru împrumuturi externe.
În 2023, Codex Aureus a fost inclus pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO, alături de celelalte componente ale manuscrisului, la inițiativa Arhivelor orașului Trier din Germania.
Investiție pentru restaurarea bibliotecii
Ministrul Raluca Turcan a anunțat, cu aceeași ocazie, alocarea sumei de 16 milioane de euro pentru investiția de restaurare a clădirii Bibliotecii Batthyaneum. „A fost încheiat un acord de împrumut cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE), prin care am obţinut finanţare pentru restaurarea Bibliotecii Batthyaneum. În momentul în care am început contractul de negociere cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, am cerut Institutului Naţional al Patrimoniului să intrăm cu faza de proiectare, astfel încât atunci când îţi vine finanţarea să poţi să începi lucrările. Am semnat deja acordul de finanţare pentru proiectarea refacerii acestei biblioteci. În momentul în care se termină proiectarea, putem începe lucrările de execuţie”, a declarat Raluca Turcan.
Turcan a menţionat că o condiţie obligatorie din contractul de împrumut este ca Biblioteca să fie în proprietatea statului român și a completat că a urmărit toate demersurile legale între Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba Iulia şi statul român şi că, în momentul de faţă, a primit certificări că nu există litigii pe rol. Statul român a câștigat, definitiv, în 2011 procesul cu Arhiepiscopia Romano-Catolică din Alba Iulia cu privire la proprietatea asupra Bibliotecii Batthyaneum și a colecțiilor aflate în incinta monumentului istoric.
Biblioteca din Alba Iulia deţine cea mai mare colecţie de manuscrise medievale occidentale de pe teritoriul României, dar şi cea mai mare colecţie de incunabule, cărţi editate în a doua jumătate a secolului al XV-lea în Europa, în faza de început a tiparului, cu circa 600 de exemplare. Instituția are profil documentar, fiind destinată cercetătorilor şi specialiştilor.
Reportajele și anchetele sunt mari consumatoare de timp și resurse. Din acest motiv, te invităm să susții munca jurnaliștilor printr-o donație. Aici găsești mai multe opțiuni prin care poți contribui la dezvoltarea altor materiale similare: libertatea.ro/sustine. Îți suntem recunoscători că ne citești și că ești alături de noi.