Care sunt celulele vulnerabile în fața coronavirusului, prin care acesta ne poate infecta

Un studiu multicentric a avut drept scop să explice de ce coronavirusul are o rată de transmisie atât de mare. 

Rezultatele arată că două tipuri de celule din mucoasa respiratorie, celulele ciliate și de tip goblet (‘cupă sau ‘pocal), conțin niveluri ridicate din proteinele pe care coronavirusul le folosește drept căi de acces în celule, deci sunt vulnerabile în fața virusului.

Este prima dată când aceste tipuri de celule sunt asociate cu COVID-19. Deși mai mulți factori influențează capacitatea virusului de a se transmite de la un individ la altul, rezultatele noastre sunt consistente cu viteza de răspândire observată a virusului. Datorită poziției lor în mucoasele din interiorul nasului, acestea sunt uşor accesibile virusului.

Dr. Martijn Nawijn, co-autor al studiului:

Deși toate celulele din corpul nostru conțin același material genetic, nu toate îl folosesc (sau “exprimă”) pe tot în egală măsură. Mecanismele care activează sau inactivează diferite gene se numesc “epigenetice” (prefixul “epi” vine din Greacă și înseamnă ‘pe sau ‘lângă).

Recomandări

Anchetă la Castelul Peleș după dezvăluirile Libertatea. Corpul de control al Ministerului Culturii a cerut actele contabile din 2019 și documente interne. Mărturia unui turist șocat de hoția angajaților

Mecanismele epigenetice permit diferitelor tipuri de celule să joace distincte roluri biochimice, deși toate pleacă de la aceeași informație genetică.

Studiul a analizat mai în profunzime cum se răspândeşte virusul

În esență, echipa a folosit baza de date pentru a identifica celulele care produc cele mai ridicate concentrații din proteinele cu care poate interacționa virusul.

Câteva tipuri de celule din ochi și alte organe interne conțin, de asemenea, aceste proteine la niveluri relativ ridicate, sugerând că și acestea pot reprezenta căi de acces pentru infecție. 

Studiul a analizat și variația naturală în nivelul acestor proteine odată cu demararea răspunsului imun în corpul uman.

Coronavirusul se răspândește prin aerosolii generați când respirăm, vorbim, tușim sau strănutăm. Deși mecanismul de răspândire este similar cu cel al altor virusuri înrudite, nu știam exact, până acum, care celule sunt cele mai vulnerabile în fața patogenului.

Echipa a folosit baza de date genetică alcătuită de Atlasul Celulelor Umane pentru a studia vulnerabilitatea a 20 de tipuri de țesuturi, căutând tipurile de celule care conțin ambele proteine de transport la care se poate lega virusul SARS-CoV-2, cel responsabil de actuala epidemie.

Recomandări

Sondaj INSCOP la comanda Libertatea – Alegeri prezidențiale: candidații cu cele mai mari șanse să intre în turul 2

O posibilă explicaţie şi pentru manifestările digestive

“Am aflat astfel că proteinele ACE2 și TMPRSS2 (care mediază procesul de infectare al celulelor cu SARS-CoV-2) sunt prezente în celule din diferite organe, inclusiv cele din mucoasa internă a nasului. Apoi am arătat că celulele goblet și ciliale din această mucoasă prezintă cele mai mari concentrații în aceste proteine din toate celulele din căile respiratorii. Asta le face să fie cea mai probabilă cale de acces pentru virus”, explică  dr. Waradon Sungnak, prim autor al studiului.

Proteinele ACE2 și TMPRSS2 sunt prezente și în celule din corneea oculară și din mucoasa internă a intestinelor, mai arată cercetătorii, sugerând că și acestea pot reprezenta căi de infecție pentru virus. Acest lucru ar putea explica prezența simptomelor gastro-intestinale la unii pacienți, precum și posibilitatea infectării pe cale orală.

Ca parte a răspunsului imun natural al corpului uman, genele care determină producția de receptori ACE2 sunt activate împreună cu alte sisteme genetice.

Identificarea exactă a căilor de pătrundere a coronavirusului în organism poate ghida dezvoltarea și implementarea de tratamente menite să îi frângă capacitatea de a se transmite între indivizi.

Recomandări

De ce i-a arestat Curtea Supremă pe suspecții asasinatului de la Arad. Judecătorii invocă dovezi „fără echivoc” ale unor relații intime între inculpați

Este prima dată când mecanismele genetice sunt utilizate pentru a investiga zonele vulnerabile ale organismului uman în fața virusului, adaugă echipa. Faptul că rezultatele se suprapun atât de bine pe datele pe care le avem până acum (obținute prin alte căi de investigare) ajută la confirmarea acestora și crește încrederea pe care o pot pune cercetătorii în rezultate în timp ce caută să dezvolte noi tratamente.

LIBERTATEA PUBLICĂ ARTICOLE DE ȘTIINȚĂ. În plină criză provocată de pandemia de coronavirus, mai mult ca oricând cititorii au nevoie de informație științifică de calitate, prezentată limpede. Libertatea a deschis o serie de colaborări cu jurnaliștii români de la publicația ZME Science, o platformă independentă de jurnalism de știință, alcătuită din experți care, în mod obișnuit, relatează pentru publicul avizat din străinătate. Ei scriu, în fiecare zi, mai multe articole în Libertatea. bazate pe cele mai recente date și studii despre epidemie. 

Urmărește-ne pe Google News