VIDEO/ Centenar. Primul Război Mondial a durat pentru România un an în plus. De ce este Budapesta pe Arcul de Triumf

În cazul ”Budapesta”, este dovada că țara noastră a luptat un an în plus în această conflagrație sângeroasă, pentru a-și apăra teritoriile.

”Arcul de Triumf nu este prima construcție de acest gen din București. Au mai existat arcuri de triumf în 1878, când s-a întors armata română din Războiul de Independență, apoi în 1906, când s-a sărbătorit jubileul de 40 de ani de la venirea regelui Carol I, și apoi în 1918, când s-a întors familia regală din pribegia de la Iași”, ne-a spus istoricul Dan Falcan (foto).

Unul din cele mai frumoase arcuri de triumf  construite vreodată în Capitală a fost cel din 1922. El a fost dedicat încoronării regelui Ferdianand și reginei Maria, la Alba-Iulia, drept suveranii României Mari.

”Era o structură de beton armat, învelită însă în stuc, iar tot ce vedem astăzi ca reprezentare era făcut în ipsos. Lucrul acesta a făcut ca, în timp, sculpturile să se degradeze. Tot Arcul de Triumf arăta în 1934-1935 jalnic. Constantin Argetoianu chiar povestește în memoriile lui că puseseră niște pânze pe el, era zdrențăros, mă rog, o imagine deplorabilă”, spune istoricul Dan Falcan.

1877…                                                           1919

Recomandări

ANALIZĂ Scenariile pentru noul Guvern după suceala PSD în doar 16 ore

În aceste condiții, s-a luat inițiativa – prin primarul din vremea aceea, Alexandru Donescu, și cu sprijinul regelui Carol al II-lea – să se construiască un Arc de Triumf mai rezistent, din granit. Așa a apărut actuala construcție, cu o singură arcadă, cu o înălțime de 27 de metri. La realizarea frescelor au participat cei mai mari sculptori ai perioadei interbelice: Ion Jalea, Dimitrie Paciurea, Costin Petrescu și Alexandru Călinescu. Cel din urmă a realizat medalioanele reginei Maria și regelui Ferdinand, care au fost scoase de pe soclu abia în anii 80, de către regimul Ceaușescu.

1922…

Românii s-au retras din Ungaria în februarie 1920

”În ceea ce privește mențiunea Budapestei, vorbim de celebrele bătălii de la Mărăști, Mărășești, Oituz, Răzoare, Muncelu, acolo unde armata română s-a distins în timpul Primului Război Mondial. Apărea și numele de Budapesta fiindcă, pentru noi, războiul mondial nu s-a încheiat în 1918, ci în 1919. Deși se încheiase armistițiul pe 11 noimebrie 1918, în Ungaria, după guvernul contelui Karoly, a ajuns la putere guvernul bolșevic condus de Bela Kun, în înțelegere cu guvernul de la Moscova, guvernul lui Lenin, care a încercat să ocupe România după 1918. Mai bine zis, ungurii încercau să păstreze Transilvania, iar rușii Basarabia. Acest atac al trupelor bolșevice, au fost două atacuri, de fapt, unul în martie 1919, fiindcă guvernul bolșevic de la Budapesat a atacat și România și Cehoslovacia, apoi în iunie 1919, când armata română a fost din nou atacată de bolșevicii lui Bela Kun și a ripostat. I-au urmărit pe ungurii bolșevici, au avut loc mai multe lupte în cursul lunii iulie 1919, iar pe data de 3 august 1919, trupele române au intrat în capitala Ungariei, Budapesta”, ne-a explicat istoricul Dan Falcan.

Recomandări

Ce se ascunde în spatele deciziei PSD de a renunța la negocierile pentru formarea guvernului

Altfel spus, războiul mondial se terminase în noiembrie 1918, dar armata română a trebuit să lupte și să ocupe capitala ungară. Românii s-au retras din Ungaria în februarie 1920.

Arcul de Triumf din anul 2016

Citește și:

VIDEO EXCLUSIV/Asta e LIBERTATEA. Un gest mic, pentru o rușine mare. Scrisoare către Ţara Soarelui Răsare

Urmărește-ne pe Google News