Cuprins:
Rușii susțin că au doborât în zonă opt drone
„Aceasta reprezintă o nouă ameninţare la adresa siguranţei nucleare a celei mai mari centrale nucleare din Europa. Un atac împotriva oricărei centrale nucleare este complet inacceptabil”, a avertizat directorul general al AIEA, Rafael Grossi.
Potrivit observatorilor internaţionali, intensitatea activităţilor militare în vecinătatea celei mai mari centrale nucleare din Europa, ocupată de Rusia din martie 2022, a crescut în weekend.
Având în vedere creşterea activităţii militare în jurul uzinei, directorul general al AIEA a cerut „reţinere maximă” pentru a preveni „pericolul clar” împotriva siguranţei centralei.
Ministerul rus al Apărării a susţinut luni, într-un comunicat de presă, că apărarea antiaeriană rusă a doborât cinci drone ucrainene care au încercat să atace în ajun centrala Zaporojie.
„Regimul de la Kiev nu renunţă la provocări pentru a crea o ameninţare de catastrofă tehnologică la centrala nucleară Zaporojie. Pe 5 ianuarie, armata ucraineană a încercat din nou să atace centrala nucleară şi oraşul Energodar cu 8 drone cu aripi fixe”, a indicat ministerul rus pe Telegram.
Potrivit armatei ruse, „mijloacele de apărare antiaeriană au anihilat toate dronele”. Cu toate acestea, în urma prăbuşirii uneia dintre drone, „aceasta a explodat şi a provocat un incendiu pe acoperişul centrului de antrenament al centralei nucleare Zaporojie”, a adăugat Ministerul Apărării rus.
În urma incidentului, a nu au existat victime omeneşti sau daune importante, iar situaţia radiologică „este normală”.
În primele zile ale invaziei asupra Ucrainei, armata rusă a ocupat centrala nucleară Zaporojie, cu şase reactoare, cea mai mare din Europa.
Centrala atomică, condusă de personal ucrainean sub ordinele experţilor ruşi, nu generează energie şi se află în conservare.
Cea mai mare centrală nucleară din Europa
Centrala nucleară Zaporojie este cea mai mare centrală nucleară din Europa și printre primele 10 cele mai mari din lume
Centrala, care se află în prezent sub controlul forțelor ruse, este situată în sud-estul Ucrainei, lângă orașul Enerhodar, pe malul lacului de acumulare Kahovka de pe râul Nipru.
Are 6 reactoare nucleare cu apă ușoară presurizată VVER-1000, fiecare generând 950 MWe, pentru o putere totală de 5.700 MWe.
La 25 februarie 2022, reactoarele 1 până la 4 au rămas operaționale, în timp ce unitățile 5 și 6 au fost închise.
Centrala nucleară de la Zaporojie, din Ucraina, este, pentru moment, „cel mai periculos loc din Europa”, a declarat pentru Radio România Actualități directorul adjunct al agenției de stat pentru managementul zonei de excludere, Maksym Shevchuk.
Potrivit autorităților din domeniul nuclear, centrala este incompatibilă cu activitățile militare.
Riscul unui accident nuclear
Cel mai mare risc este reprezentat de supraîncălzirea combustibilului nuclear, care ar putea avea loc dacă ar fi întreruptă alimentarea cu energie electrică care acționează sistemele de răcire. Bombardamentele au tăiat în repetate rânduri liniile electrice, informează Reuters.
Apa sub presiune este folosită pentru a transfera căldura din reactoare chiar și atunci când acestea sunt oprite, iar apa pompată este folosită, de asemenea, pentru a răci combustibilul nuclear uzat îndepărtat din reactoare.
Dacă s-ar întrerupe alimentarea cu energie electrică și sistemele auxiliare, cum ar fi cele 20 de generatoare diesel (care au suficientă motorină pentru 10 zile), nu ar reuși să mențină reactoarele reci, atunci combustibilul s-ar putea topi, iar învelișul de zirconiu ar putea elibera hidrogen.
O topire a combustibilului, care rămâne extrem de fierbinte pentru o perioadă de timp chiar și după oprirea reactorului, ar putea declanșa un incendiu sau o explozie care ar putea elibera o coloană de radionuclizi în aer, care s-ar putea răspândi pe o suprafață mare.
„Dacă nu se pune apă proaspătă, atunci apa se va evapora. Odată ce apa se evaporă, atunci învelișul de zirconiu se va încălzi și poate lua foc și atunci avem o situație proastă – un incendiu care seamănă foarte mult cu situația de la Cernobîl, eliberând un întreg complex de izotopi radioactivi”, a explicat un expert.
Accidentul nuclear de la Cernobîl
Accidentul de la Cernobîl a răspândit iod-131, cesiu-134, stronțiu-90 și cesiu-137 în părți din nordul Ucrainei, Belarus, Rusia, nordul și centrul Europei. Aproape 8,4 milioane de persoane din Belarus, Rusia și Ucraina au fost expuse la radiații, potrivit Organizației Națiunilor Unite.
Aproximativ 50 de decese sunt atribuite direct dezastrului în sine. Mai mult, 600.000 de persoane, implicate în operațiunile de stingere a incendiilor și de curățare, au fost expuse la doze mari de radiații. Sute de mii de persoane au fost relocate.
Există tot mai multe dovezi că impactul dezastrului de la Cernobîl asupra sănătății a fost mult mai grav decât s-a prezentat inițial la momentul respectiv și în anii care au urmat accidentului.
Între cele două centrale există însă diferențe importante. Potrivit doctorului Mark Wenman de la Imperial College din Londra, centrala Zaporojie este mult mai sigură. El spune că reactorul se află într-o clădire din beton armat cu oțel care poate „rezista la evenimente externe extreme, atât naturale, cât și provocate de om, cum ar fi prăbușirea unui avion sau explozii”.
De asemenea, centrala din Zaporojie nu conține grafit în reactor. La Cernobîl, grafitul a provocat un incendiu semnificativ și a fost sursa coloanei de radiații care a traversat Europa,