Revizuirea directivei „are ca scop reducerea progresivă a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) și a consumului de energie în sectorul clădirilor din UE, pentru ca acesta să devină neutru din punct de vedere climatic până în 2050”, precum și „renovarea unui număr mai mare de clădiri cu cele mai slabe performanțe și îmbunătățirea schimbului de informații privind performanța energetică”, se precizează într-un comunicat al Parlamentului.

Concret, „statele membre trebuie să adopte măsuri pentru a decarboniza sistemele de încălzire și a elimina treptat combustibilii fosili din instalațiile de încălzire și răcire, obiectivul fiind eliminarea completă a centralelor termice pe bază de combustibili fosili până în 2040”, menționează Legislativul UE.

De asemenea, „subvenționarea centralelor individuale pe bază de combustibili fosili va fi interzisă începând din 2025”, însă „va fi în continuare posibil să se acorde stimulente financiare pentru sistemele de încălzire hibride, cum ar fi cele care combină o centrală pe combustibili fosili (centrala termică de apartament – n. r.) cu o instalație termică solară sau o pompă de căldură”.

Directiva cuprinde și alte obiective privind performanța energetică a clădirilor:

  • toate clădirile noi ar trebui să aibă emisii zero începând din 2030
  • clădirile noi ocupate sau deținute de autoritățile publice ar trebui să aibă emisii zero începând din 2028
  • în privința clădirilor rezidențiale, țările UE trebuie să ia măsuri astfel încât să asigure o reducere a energiei primare medii utilizate de cel puțin 16% până în 2030 și de cel puțin 20-22% până în 2035
  • statele membre vor trebui să renoveze 16% dintre clădirile nerezidențiale cu cele mai slabe performanțe până în 2030 și, până în 2033, 26% dintre acestea
  • dacă este posibil din punct de vedere tehnic și economic, țările UE vor trebui să implementeze progresiv instalații solare în clădirile publice și nerezidențiale, în funcție de dimensiunea acestora, și în toate clădirile rezidențiale noi până în 2030.

Noile norme nu vizează clădirile agricole și de patrimoniu. De asemenea, state membre pot exclude și clădirile protejate pentru valoarea lor arhitecturală sau istorică, clădirile folosite temporar, bisericile sau alte lăcașuri de cult.

Clădirile din UE sunt responsabile pentru 40% din consumul de energie din blocul comunitar și pentru 36% din emisiile de gaze cu efect de seră, potrivit datelor Comisiei Europene.

Anul trecut, opt țări europene începuseră deja să interzică folosirea centralelor pe gaz în clădiri, potrivit expertului în energie Dumitru Chisăliță, citat de Adevărul. Este vorba despre Danemarca, Norvegia, Olanda, Franța, Austria, Germania, Marea Britanie și Belgia.

Foto: 123rf.com

Urmărește-ne pe Google News